1/22
Text:

APOCALIPSA LUI IOAN

1

Descoperirea lui Isus Hristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu, ca să arate robilor Săi lucrurile care* au să se întâmple** în curând. Și le-a făcut-o cunoscută trimițând† prin îngerul Său la robul Său Ioan,

2

care* a mărturisit despre Cuvântul lui Dumnezeu și despre mărturia lui Isus Hristos și a spus tot** ce a văzut.

3

Ferice* de cine citește și de cei ce ascultă cuvintele acestei prorocii și păzesc lucrurile scrise în ea! Căci vremea** este aproape!

4

Ioan, către cele șapte Biserici care sunt în Asia: Har și pace vouă din partea Celui* ce este, Celui ce era** și Celui ce vine și† din partea celor șapte duhuri care stau înaintea scaunului Său de domnie

5

și din partea lui Isus Hristos, Martorul* credincios, Cel** Întâi Născut din morți, Domnul† împăraților pământului!Ale Lui, care ne iubește††, care ne-a*† spălat de păcatele noastre cu sângele Său

6

și a făcut* din noi o împărăție și preoți pentru Dumnezeu, Tatăl Său, ale Lui** să fie slava și puterea în vecii vecilor! Amin.

7

Iată* că El vine pe nori. Și orice ochi Îl va vedea; și cei** ce L-au străpuns. Și toate semințiile pământului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin.

8

„Eu* sunt Alfa și Omega, Începutul și Sfârșitul”, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce** este, Cel ce era și Cel ce vine, Cel Atotputernic.

9

Eu, Ioan, fratele vostru, care sunt părtaș* cu voi la** necaz, la Împărăție și la răbdarea în Isus Hristos, mă aflam în ostrovul care se cheamă Patmos, din pricina† Cuvântului lui Dumnezeu și din pricina mărturiei lui Isus Hristos.

10

În ziua* Domnului eram în Duhul**. Și am auzit înapoia mea un glas† puternic, ca sunetul unei trâmbițe,

11

care zicea: „Eu* sunt Alfa și Omega, Cel** dintâi și Cel de pe urmă. Ce vezi scrie într-o carte și trimite-o celor șapte Biserici: la Efes, Smirna, Pergam, Tiatira, Sardes, Filadelfia și Laodiceea.”

12

M-am întors să văd glasul care-mi vorbea. Și când m-am întors, am* văzut șapte sfeșnice de aur.

13

Și* în mijlocul celor șapte sfeșnice, pe cineva care semăna cu Fiul** omului, îmbrăcat† cu o haină lungă până la picioare și încins†† la piept cu un brâu de aur.

14

Capul și părul* Lui erau albe ca lâna albă, ca zăpada, ochii** Lui erau ca para focului,

15

picioarele* Lui erau ca arama aprinsă și arsă într-un cuptor și glasul** Lui era ca vuietul unor ape mari.

16

În* mâna dreaptă ținea șapte stele. Din** gura Lui ieșea o sabie ascuțită cu două tăișuri și† fața Lui era ca soarele când strălucește în toată puterea lui.

17

Când L-am văzut*, am căzut la picioarele Lui ca mort. El Și-a pus** mâna dreaptă peste mine și a zis: „Nu te teme! Eu† sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă,

18

Cel* viu. Am fost mort, și iată că sunt viu** în vecii vecilor. Eu țin† cheile morții și ale Locuinței morților.

19

Scrie dar lucrurile* pe care le-ai văzut, lucrurile** care sunt și cele care† au să fie după ele.

20

Taina celor* șapte stele pe care le-ai văzut în mâna dreaptă a Mea și a celor** șapte sfeșnice de aur: cele șapte stele sunt îngerii† celor șapte Biserici și cele†† șapte sfeșnice sunt șapte Biserici.

Capitol 1 din 22
Folosește săgețile ← → pentru navigare