Vestirea mântuirii
„Duhul* Domnului Dumnezeu este peste Mine, căci Domnul M-a** uns să aduc veşti bune celor nenorociţi: El M-a trimis să vindec† pe cei cu inima zdrobită, să vestesc robilor slobozenia†† şi prinşilor de război, izbăvirea;
să dau celor întristaţi din Sion, să le* dau o cunună împărătească, în loc de cenuşă, un untdelemn de bucurie, în locul plânsului, o haină de laudă, în locul unui duh mâhnit, ca să fie numiţi terebinţi ai neprihănirii, un sad** al Domnului, ca† să slujească spre slava Lui.”
Ei vor zidi iarăşi* vechile dărâmături, vor ridica iarăşi năruirile din vechime, vor înnoi cetăţi pustiite, rămase pustii din neam în neam.
Străinii* vor sta şi vă vor paşte turmele şi fiii străinului vor fi plugarii şi vierii voştri.
„Căci Eu*, Domnul, iubesc dreptatea, urăsc** răpirea şi nelegiuirea; le voi da cu credincioşie răsplata lor şi† voi încheia cu ei un legământ veşnic.
Mă* bucur în Domnul şi sufletul meu este plin de veselie în Dumnezeul meu, căci** m-a îmbrăcat cu hainele mântuirii, m-a acoperit cu mantaua izbăvirii, ca† pe un mire împodobit cu o cunună împărătească şi ca o mireasă împodobită cu sculele ei.