1/13
Text:

EPISTOLA LUI PAVEL CĂTRE EVREI

1

După ce a vorbit în vechime părinţilor noştri prin proroci, în multe rânduri* şi în multe chipuri, Dumnezeu,

2

la sfârşitul* acestor zile, ne-a vorbit** prin Fiul, pe care L-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor şi prin†† care a făcut şi veacurile.

3

El, care* este oglindirea slavei Lui şi întipărirea Fiinţei Lui şi care ţine** toate lucrurile cu Cuvântul puterii Lui, a făcut curăţirea păcatelor şi a şezut†† la dreapta Măririi, în locurile preaînalte,

4

ajungând cu atât mai presus de îngeri, cu cât a* moştenit un Nume mult mai minunat decât al lor.

5

Căci căruia dintre îngeri a zis El vreodată: „Tu eşti Fiul* Meu, astăzi Te-am născut”? Şi iarăşi: „Eu** Îi voi fi Tată, şi El Îmi va fi Fiu”?

6

Şi, când duce iarăşi în lume pe Cel Întâi Născut*, zice: „Toţi** îngerii lui Dumnezeu să I se închine!”

7

Şi despre îngeri zice: „Din vânturi face* îngeri ai Lui, şi dintr-o flacără de foc, slujitori ai Lui”;

8

pe când Fiului I-a zis: „Scaunul* Tău de domnie, Dumnezeule, este în veci de veci; toiagul domniei Tale este un toiag de dreptate.

9

Tu ai iubit neprihănirea şi ai urât nelegiuirea, de aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tău Te-a* uns cu un untdelemn de bucurie mai presus decât pe tovarăşii Tăi.”

10

Şi iarăşi: „La* început, Tu, Doamne, ai întemeiat pământul şi cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale.

11

Ele* vor pieri, dar Tu rămâi; toate se vor învechi ca o haină;

12

le vei face sul ca pe o manta şi vor fi schimbate, dar Tu eşti acelaşi şi anii Tăi nu se vor sfârşi.”

13

Şi căruia din îngeri i-a zis El vreodată: „Şezi* la dreapta Mea până voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut al picioarelor Tale”?

Capitol 1 din 13
Folosește săgețile ← → pentru navigare