De aceea, cu atât mai mult trebuie să ne ţinem de lucrurile pe care le-am auzit, ca să nu fim depărtaţi de ele.

Căci, dacă Cuvântul vestit^* prin îngeri s-a dovedit nezguduit şi dacă orice^** abatere şi orice neascultare şi-a primit o dreaptă răsplătire,

cum^* vom scăpa noi dacă stăm nepăsători faţă de o mântuire aşa de mare, care^**, după ce a fost vestită întâi de Domnul, ne-a^† fost adeverită de cei ce au auzit-o,

în timp ce Dumnezeu întărea^* mărturia lor cu^** semne, puteri şi felurite minuni şi cu darurile Duhului Sfânt, împărţite^† după^†† voia Sa!

În adevăr, nu unor îngeri a supus El lumea^* viitoare despre care vorbim.

Ba încă, cineva a făcut undeva următoarea mărturisire: „Ce^* este omul ca să-Ţi aduci aminte de el sau fiul omului ca să-l cercetezi?

L-ai făcut pentru puţină vreme mai prejos de îngeri, l-ai încununat cu slavă şi cu cinste, l-ai pus peste lucrările mâinilor Tale,

toate^* le-ai supus sub picioarele lui.”În adevăr, dacă i-a supus toate, nu i-a lăsat nimic nesupus. Totuşi, acum, încă nu^** vedem că toate îi sunt supuse.

Dar pe Acela^* care a fost făcut pentru „puţină vreme mai prejos decât îngerii”, adică pe Isus, Îl vedem „încununat^** cu slavă şi cu cinste” din pricina morţii pe care a suferit-o, pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, El să guste moartea pentru^† toţi.

Se cuvenea, în adevăr^*, ca Acela pentru^** care şi prin care sunt toate şi care voia să ducă pe mulţi fii la slavă să desăvârşească^†, prin suferinţe, pe Căpetenia mântuirii^†† lor.

Căci Cel^* ce sfinţeşte şi cei ce sunt sfinţiţi sunt^** dintr-unul. De aceea, Lui nu-I^† este ruşine să-i numească fraţi,

când zice: „Voi vesti^* Numele Tău fraţilor Mei; Îţi voi cânta lauda^** în mijlocul adunării.”

Şi iarăşi: „Îmi voi pune încrederea în El.” Şi în alt loc: „Iată-Mă^*, Eu şi copiii pe care^** Mi i-a dat Dumnezeu!”

Astfel dar, deoarece copiii sunt părtaşi sângelui şi cărnii, tot aşa şi^* El Însuşi a fost deopotrivă părtaş la ele, pentru ca^**, prin moarte, să nimicească pe cel ce are puterea morţii, adică pe diavolul,

şi să izbăvească pe toţi aceia care, prin frica morţii^*, erau supuşi robiei toată viaţa lor.

Căci, negreşit, nu în ajutorul îngerilor vine El, ci în ajutorul seminţei lui Avraam.

Prin urmare, a trebuit să Se asemene^* fraţilor Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, în ceea ce priveşte legăturile cu Dumnezeu, un mare preot milos^** şi vrednic de încredere, ca să facă ispăşire pentru păcatele norodului.

Şi^* prin faptul că El Însuşi a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate să vină în ajutorul celor ce sunt ispitiţi.