Dumnezeule^*! Dumnezeule! Pentru ce m-ai părăsit şi pentru ce Te depărtezi fără să-mi ajuţi şi fără s-asculţi plângerile^** mele?

Strig ziua, Dumnezeule, şi nu-mi răspunzi; strig şi noaptea, şi tot n-am odihnă.

Totuşi Tu eşti Cel Sfânt şi Tu locuieşti în mijlocul laudelor^* lui Israel.

În Tine se încredeau părinţii noştri; se încredeau şi-i izbăveai.

Strigau către Tine şi erau scăpaţi; se încredeau în Tine^* şi nu rămâneau de ruşine.

Dar eu sunt vierme^*, nu om, am ajuns de ocara oamenilor^** şi dispreţuit de popor.

Toţi cei ce mă văd^* îşi bat joc de mine, îşi deschid gura, dau din cap^** şi zic:

„S-a încrezut^* în Domnul! Să-l mântuiască^** Domnul, să-l izbăvească, fiindcă-l iubeşte!”

Da, Tu m-ai^* scos din pântecele mamei, m-ai pus la adăpost de orice grijă la ţâţele mamei mele;

de când eram la sânul^* mamei am fost sub paza Ta, din pântecele mamei ai fost Dumnezeul meu.

Nu Te depărta de mine, căci s-apropie necazul şi nimeni nu-mi vine în ajutor.

O mulţime^* de tauri sunt împrejurul meu, nişte tauri din Basan mă înconjoară.

Îşi deschid^* gura împotriva mea, ca un leu care sfâşie şi răcneşte.

Am ajuns ca apa care se scurge şi toate oasele^* mi se despart; mi s-a făcut inima^** ca ceara şi se topeşte înăuntrul meu.

Mi se usucă puterea^* ca lutul şi mi se lipeşte^** limba de cerul gurii; m-ai adus în ţărâna morţii.

Căci nişte câini mă înconjoară^*, o ceată de nelegiuiţi dau târcoale împrejurul meu, mi-au străpuns^** mâinile şi picioarele;

toate oasele aş putea să mi le număr. Ei însă pândesc^* şi mă privesc;

îşi împart^* hainele mele între ei şi trag la sorţi pentru cămaşa mea.

Dar Tu, Doamne, nu Te depărta^*! Tu, Tăria mea, vino degrabă în ajutorul meu!

Scapă-mi sufletul de sabie şi viaţa^* din ghearele câinilor^**!

Scapă-mă^* din gura leului şi scoate-mă^** din coarnele bivolului!

Voi vesti^* Numele Tău fraţilor^** mei şi Te voi lăuda în mijlocul adunării.

Cei ce^* vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L! Voi toţi, sămânţa lui Iacov, slăviţi-L! Cutremuraţi-vă înaintea Lui, voi toţi, sămânţa lui Israel!

Căci El nici nu dispreţuieşte, nici nu urăşte necazurile celui nenorocit şi nu-Şi ascunde Faţa de el, ci^* îl ascultă când strigă către El.

În adunarea cea mare, Tu^* vei fi pricina laudelor mele şi-mi voi împlini juruinţele^** în faţa celor ce se tem de Tine.

Cei săraci^* vor mânca şi se vor sătura, cei ce caută pe Domnul Îl vor lăuda. Veselă să vă fie inima^** pe vecie!

Toate^* marginile pământului îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul; toate familiile neamurilor^** se vor închina înaintea Ta.

Căci^* a Domnului este Împărăţia: El stăpâneşte peste neamuri.

Toţi cei puternici^* de pe pământ vor mânca şi se vor închina şi ei; înaintea Lui se vor pleca toţi^** cei ce se coboară în ţărână, cei ce nu pot să-şi păstreze viaţa.

O sămânţă de oameni Îi va sluji şi se va vorbi^* despre Domnul către cei ce vor veni^** după ei.

Aceştia vor veni^* şi vor vesti dreptatea Lui, vor vesti lucrarea Lui poporului care se va naşte.