Doamne, ascultă-mi rugăciunea și s-ajungă^* strigătul meu până la Tine!

Nu-mi^* ascunde Fața Ta în ziua necazului meu! Pleacă-Ți^** urechea spre mine când strig! Ascultă-mă degrabă!

Căci^* zilele mele pier ca fumul și oasele^** îmi ard ca un tăciune.

Inima îmi este lovită și mi se usucă^* întocmai ca iarba; până și pâinea uit să mi-o mănânc.

Așa de mari îmi sunt gemetele, că mi se lipesc oasele^* de carne.

Semăn^* cu pelicanul^** din pustie, sunt ca o cucuvea din dărâmături;

nu mai pot dormi^* și sunt ca pasărea singuratică^** pe un acoperiș.

În fiecare zi mă batjocoresc vrăjmașii mei și potrivnicii mei jură^* pe^** mine în mânia lor.

Mănânc țărână în loc de pâine și îmi amestec lacrimile cu băutura^*

din pricina mâniei și urgiei Tale, căci Tu m-ai^* ridicat și m-ai aruncat departe.

Zilele mele sunt ca^* o umbră gata să treacă și mă usuc ca iarba.

Dar^* Tu, Doamne, Tu împărățești pe vecie și pomenirea^** Ta ține din neam în neam.

Tu Te vei scula și vei avea milă^* de Sion; căci este vremea^** să te înduri de el, a venit vremea hotărâtă pentru el.

Căci robii Tăi iubesc pietrele^* Sionului și le e milă de țărâna lui.

Atunci se vor teme^* neamurile de Numele Domnului și toți împărații pământului de slava Ta.

Da, Domnul va zidi iarăși Sionul și Se va arăta în^* slava Sa.

El ia aminte la^* rugăciunea nevoiașului și nu-i nesocotește rugăciunea.

Să se scrie^* lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni, și poporul^** care se va naște să laude pe Domnul!

Căci El privește^* din înălțimea sfințeniei Lui; Domnul privește din ceruri pe pământ,

ca^* să audă gemetele prinșilor de război și să izbăvească pe cei ce sunt pe moarte;

pentru ca ei să vestească^* în Sion Numele Domnului și laudele lui în Ierusalim,

când se vor strânge toate popoarele și toate împărățiile ca să slujească Domnului.

El mi-a frânt puterea în drum și mi-a scurtat^* zilele.

Eu zic^*: „Dumnezeule, nu mă lua la jumătatea zilelor mele, Tu, ai cărui ani^** țin veșnic!”

Tu ai întemeiat în^* vechime pământul și cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale.

Ele^* vor pieri, dar Tu^** vei rămâne; toate se vor învechi ca o haină; le vei schimba ca pe un veșmânt și se vor schimba.

Dar Tu^* rămâi Același și anii Tăi nu se vor sfârși.

Fiii^* robilor Tăi își vor locui țara și sămânța lor va rămâne înaintea Ta.