Un om^* din casa lui Levi luase de nevastă pe o fată a lui Levi.

Femeia aceasta a rămas însărcinată şi a născut un fiu. A văzut^* că este frumos şi l-a ascuns trei luni.

Nemaiputând să-l ascundă, a luat un sicriaş de papură, pe care l-a uns cu lut şi cu smoală, a pus copilul în el şi l-a aşezat între trestii, pe malul râului.

Sora^* copilului pândea la o depărtare oarecare, ca să vadă ce are să i se întâmple.

Fata^* lui Faraon s-a coborât la râu să se scalde, şi fetele care o însoţeau se plimbau pe marginea râului. Ea a zărit sicriaşul în mijlocul trestiilor şi a trimis pe roaba ei să-l ia.

L-a deschis şi a văzut copilul: era un băieţaş care plângea. I-a fost milă de el şi a zis: „Este un copil de-al evreilor!”

Atunci, sora copilului a zis fetei lui Faraon: „Să mă duc să-ţi chem o doică dintre femeile evreilor ca să-ţi alăpteze copilul?”

„Du-te”, i-a răspuns fata lui Faraon. Şi fata s-a dus şi a chemat pe mama copilului.

Fata lui Faraon i-a zis: „Ia copilul acesta, alăptează-mi-l şi îţi voi plăti.” Femeia a luat copilul şi l-a alăptat.

Copilul a crescut şi ea l-a adus fetei lui Faraon, şi el i-a fost fiu^*. I-a pus numele Moise „căci”, a zis ea, „l-am scos din ape”.

În vremea aceea, Moise, crescând mare^*, a ieşit pe la fraţii săi şi a fost martor la muncile^** lor grele. A văzut pe un egiptean care bătea pe un evreu, unul dintre fraţii lui.

S-a uitat în toate părţile şi, văzând că nu este nimeni, a omorât^* pe egiptean şi l-a ascuns în nisip.

A ieşit^* şi în ziua următoare şi iată că doi evrei se certau. A zis celui ce n-avea dreptate: „Pentru ce loveşti pe semenul tău?”

Şi omul acela a răspuns: „Cine^* te-a pus pe tine mai-mare şi judecător peste noi? Nu cumva ai de gând să mă omori şi pe mine cum ai omorât pe egipteanul acela?” Moise s-a temut şi a zis: „Nu mai încape îndoială că faptul este cunoscut.”

Faraon a aflat ce se petrecuse şi căuta să-l omoare pe Moise. Dar Moise^* a fugit dinaintea lui Faraon şi a locuit în ţara Madian. A şezut lângă o fântână^**.

Preotul^* din Madian avea şapte fete^**. Ele au venit să scoată apă şi au umplut jgheaburile ca să adape turma tatălui lor.

Dar au venit păstorii şi le-au luat la goană. Atunci, Moise s-a sculat, le-a ajutat şi le-a^* adăpat turma.

Când s-au întors ele la tatăl lor, Reuel^*, el a zis: „Pentru ce vă întoarceţi aşa de curând azi?”

Ele au răspuns: „Un egiptean ne-a scăpat din mâna păstorilor şi chiar ne-a scos apă şi a adăpat turma.”

Şi el a zis fetelor: „Unde este? Pentru ce aţi lăsat acolo pe omul acela? Chemaţi-l^* să mănânce pâine!”

Moise s-a hotărât să locuiască la omul acela, care i-a dat de nevastă pe fiică-sa^* Sefora.

Ea a născut un fiu, căruia el i-a pus numele^* Gherşom „căci”, a zis el, „locuiesc ca^** străin într-o ţară străină”.

După^* multă vreme, împăratul Egiptului a murit, şi copiii lui Israel^** gemeau încă din pricina robiei şi scoteau^† strigăte deznădăjduite. Strigătele acestea, pe care li le smulgea robia, s-au suit până la Dumnezeu.

Dumnezeu a^* auzit gemetele lor şi Şi-a adus^** aminte de^† legământul Său făcut cu Avraam, Isaac şi Iacov.

Dumnezeu a privit^* spre copiii lui Israel şi a luat cunoştinţă de ei.