Postul și mărturisirea păcatelor
În a douăzeci și patra zi a* aceleiași luni, copiii lui Israel s-au adunat, îmbrăcați în saci** și presărați cu țărână, pentru ținerea unui post.
Cei ce erau din neamul lui Israel, despărțindu-se* de toți străinii, au venit și și-au mărturisit păcatele lor și fărădelegile părinților lor.
După ce au stat jos, au citit* în cartea Legii Domnului Dumnezeului lor a patra parte din zi, și altă a patra parte din zi și-au mărturisit păcatele și s-au închinat înaintea Domnului Dumnezeului lor.
Iosua, Bani, Cadmiel, Șebania, Buni, Șerebia, Bani și Chenani s-au suit pe scaunul leviților și au strigat cu glas tare către Domnul Dumnezeul lor.
Și leviții Iosua, Cadmiel, Bani, Hașabnia, Șerebia, Hodia, Șebania și Petahia au zis:„Sculați-vă și binecuvântați pe Domnul Dumnezeul vostru, din veșnicie în veșnicie! Binecuvântat să fie Numele Tău cel slăvit*, care este mai presus de orice binecuvântare și de orice laudă!
Tu, Doamne, numai* Tu ai făcut** cerurile, cerurile† cerurilor și toatㆆ oștirea lor și pământul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce cuprind ele. Tu dai*† viață tuturor acestor lucruri și oștirea cerurilor se închină înaintea Ta.
Tu ai văzut* necazul părinților noștri în Egipt și le-ai auzit** strigătele la Marea Roșie.
Ai făcut* semne și minuni împotriva lui Faraon, împotriva tuturor slujitorilor lui și împotriva întregului popor din țara lui, pentru că știai cu câtă îngâmfare** se purtaseră față de părinții noștri și Ți-ai arătat† slava Ta, cum se vede astăzi.
Ai despărțit* marea înaintea lor și au trecut pe uscat prin mijlocul mării, dar ai prăbușit în adânc, ca o piatră** în fundul apelor, pe cei ce-i urmăreau.
I-ai călăuzit* ziua printr-un stâlp de nor și noaptea printr-un stâlp de foc, care le lumina drumul pe care aveau să-l urmeze.
Te-ai coborât* pe muntele Sinai, le-ai vorbit din înălțimea cerurilor și le-ai dat porunci drepte**, legi adevărate, învățături și orânduiri minunate.
Le-ai făcut cunoscut Sabatul* Tău cel sfânt și le-ai dat prin robul Tău Moise porunci, învățături și o lege.
Le-ai dat, de la înălțimea cerurilor, pâine* când le era foame și ai scos apă** din stâncă atunci când le era sete. Și le-ai spus să intre† în stăpânirea țării pe care juraseși că le-o vei da.
Dar părinții noștri* s-au îngâmfat și și-au înțepenit** grumazul. N-au urmat poruncile Tale,
n-au vrut să asculte și au dat uitării* minunile pe care le făcuseși pentru ei. Și-au înțepenit grumazul și, în răzvrătirea lor, și-au pus o căpetenie** ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu ești un Dumnezeu gata să ierți, îndurător† și milostiv, încet la mânie și bogat în bunătate. Și nu i-ai părăsit
nici chiar atunci când* și-au făcut un vițel turnat și au zis: ‘Iată Dumnezeul tău care te-a scos din Egipt!’ și s-au dedat la mari ocări față de Tine.
În îndurarea* Ta fără margini, nu i-ai părăsit în pustie și stâlpul** de nor n-a încetat să-i călăuzească ziua pe drum, nici stâlpul de foc să le lumineze noaptea drumul pe care aveau să-l urmeze.
Le-ai înmulțit* fiii ca stelele cerurilor și i-ai adus în țara despre care spuseseși părinților lor că au s-o ia în stăpânire.
Și fiii lor au intrat* și au luat țara în** stăpânire; ai smerit înaintea lor pe locuitorii țării, canaaniții, și i-ai dat în mâinile lor, împreună cu împărații și popoarele țării, ca să le facă ce le place.
Au ajuns stăpâni pe cetăți întărite și pe pământuri roditoare*; au stăpânit case** pline de tot felul de bunătăți, puțuri săpate, vii, măslini și pomi roditori din belșug; au mâncat, s-au săturat, s-au îngrășat† și au trăit în desfătări, prin bunătatea†† Ta cea mare.
Totuși ei s-au răsculat* și s-au răzvrătit împotriva Ta. Au aruncat Legea** Ta la spatele lor, au ucis pe prorocii† Tăi, care-i rugau fierbinte să se întoarcă la Tine, și s-au dedat la mari ocări față de Tine.
Atunci* i-ai lăsat în mâinile vrăjmașilor lor, care i-au apăsat. Dar, în vremea necazului lor, au strigat către Tine, și Tu i-ai auzit de la înălțimea cerurilor** și, în îndurarea Ta cea mare, le-ai dat izbăvitori† care i-au scăpat din mâinile vrăjmașilor lor.
Când au avut odihnă, au început iarăși să facă rău* înaintea Ta. Atunci i-ai lăsat în mâinile vrăjmașilor lor, care i-au stăpânit. Dar din nou au strigat către Tine, și Tu i-ai auzit de la înălțimea cerurilor și, în marea Ta îndurare, i-ai izbăvit de mai multe** ori.
I-ai rugat fierbinte să se întoarcă la Legea Ta, dar ei au stăruit în îngâmfarea* lor, n-au ascultat de poruncile Tale, au păcătuit împotriva orânduirilor Tale, care fac viu pe cel ce** le împlinește, Ți-au întors spatele cu îndărătnicie, și-au înțepenit grumazul și n-au ascultat.
I-ai îngăduit astfel mulți ani, le-ai dat înștiințări* prin Duhul Tău, prin proroci**, și tot n-au luat aminte. Atunci i-ai dat în mâinile† unor popoare străine.
Dar, în marea Ta îndurare, nu i-ai nimicit* și nu i-ai părăsit, căci Tu ești un Dumnezeu milostiv** și îndurător.
Și acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule mare, puternic* și înfricoșat, Tu, care Îți ții legământul Tău de îndurare, nu privi ca puțin lucru toate suferințele prin care am trecut noi, împărații noștri, căpeteniile noastre, preoții noștri, prorocii noștri, părinții noștri și tot poporul Tău, din vremea** împăraților Asiriei până în ziua de azi.
Tu* ai fost drept în tot ce ni s-a întâmplat, căci Te-ai arătat credincios, iar noi am făcut** rău.
Împărații noștri, căpeteniile noastre, preoții noștri și părinții noștri n-au păzit Legea și n-au dat ascultare nici poruncilor, nici înștiințărilor pe care li le dădeai.
Când erau stăpâni, în mijlocul multelor* binefaceri pe care li le dădeai, în țara** întinsă și roditoare pe care le-o dăduseși, nu Ți-au slujit și nu s-au abătut de la faptele lor rele.
Și astăzi, iată-ne robi*! Iată-ne robi pe pământul pe care l-ai dat părinților noștri pentru ca să se bucure de roadele și de bunurile lui!
El își înmulțește* roadele pentru împărații cărora ne-ai supus din pricina păcatelor noastre; ei stăpânesc** după plac asupra trupurilor noastre și asupra vitelor noastre și suntem într-o mare strâmtorare!”
Înnoirea legământului
Pentru toate acestea, noi am încheiat* un legământ, pe care l-am făcut în scris. Și căpeteniile noastre, leviții noștri și preoții noștri și-au pus pecetea** pe el.