Atunci, Dumnezeu a rostit toate^* aceste cuvinte şi a zis:

„Eu^* sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-a scos^** din ţara Egiptului, din casa robiei.

Să^* nu ai alţi dumnezei afară de Mine.

Să^* nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri sau jos pe pământ sau în apele mai de jos decât pământul.

Să nu^* te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti, căci Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos^**, care^† pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc

şi Mă îndur^* până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.

Să^* nu iei în deşert Numele Domnului Dumnezeului tău, căci Domnul^** nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui.

Adu-ţi^* aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti.

Să lucrezi^* şase zile şi să-ţi faci lucrul tău.

Dar ziua a^* şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul^** care este în casa ta.

Căci în şase zile^* a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit, de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o.

Cinsteşte^* pe tatăl tău şi pe mama ta, pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău.

Să^* nu ucizi.

Să^* nu preacurveşti.

Să^* nu furi.

Să^* nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău.

Să^* nu pofteşti casa aproapelui tău; să^** nu pofteşti nevasta aproapelui tău, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru care este al aproapelui tău.”

Tot^* poporul auzea^** tunetele şi sunetul trâmbiţei şi vedea flăcările muntelui care fumega^†. La priveliştea aceasta, poporul tremura şi stătea în depărtare.

Ei au zis lui Moise: „Vorbeşte-ne^* tu însuţi, şi te vom asculta, dar să^** nu ne mai vorbească Dumnezeu, ca să nu murim.”

Moise a zis poporului: „Nu vă^* înspăimântaţi, căci^** Dumnezeu a venit tocmai ca să vă pună la încercare şi ca să aveţi frica^† Lui înaintea ochilor voştri, pentru ca să nu păcătuiţi.”

Poporul stătea în depărtare, iar Moise s-a apropiat de norul^* în care era Dumnezeu.

Domnul a zis lui Moise: „Aşa să vorbeşti copiilor lui Israel: ‘Aţi văzut că v-am vorbit din^* ceruri.

Să nu faceţi dumnezei de argint şi dumnezei de aur ca să-i puneţi alături^* de Mine; să nu vă faceţi alţi dumnezei.

Să-Mi ridici un altar de pământ, pe care să-ţi aduci arderile-de-tot şi jertfele de mulţumire, oile^* şi boii. În orice^** loc în care Îmi voi aduce aminte de Numele Meu, voi veni la tine şi te voi^† binecuvânta.

Dacă-Mi^* vei ridica un altar de piatră, să nu-l zideşti din pietre cioplite, căci, cum îţi vei pune dalta în piatră, o vei pângări.

Să nu te sui la altarul Meu pe trepte, ca să nu ţi se descopere goliciunea înaintea lui.’”