Mustrări şi ameninţări
Iată cuvântul vorbit lui Ieremia din partea* Domnului:
„Şezi la poarta Casei Domnului, vesteşte acolo cuvântul acesta şi spune: ‘Ascultaţi Cuvântul Domnului, toţi bărbaţii lui Iuda care intraţi pe aceste porţi ca să vă închinaţi înaintea Domnului!’”
Nu vă hrăniţi* cu nădejdi înşelătoare, zicând: ‘Acesta este Templul Domnului, Templul Domnului, Templul Domnului!’
Căci numai dacă vă veţi îndrepta căile şi faptele, dacă veţi înfăptui dreptatea* unii faţă de alţii,
dacă nu veţi asupri pe străin, pe orfan şi pe văduvă, dacă nu veţi vărsa sânge nevinovat în locul acesta şi dacă nu veţi merge* după alţi dumnezei, spre nenorocirea voastră,
Dar iată că voi vă hrăniţi* cu nădejdi înşelătoare**, care nu slujesc la nimic.
Cum? Furaţi*, ucideţi, preacurviţi, juraţi strâmb, aduceţi tămâie lui Baal, mergeţi după alţi dumnezei** pe care nu-i cunoaşteţi…
Şi apoi veniţi* să vă înfăţişaţi înaintea Mea, în Casa aceasta peste care este chemat Numele Meu**, şi ziceţi: ‘Suntem izbăviţi!’, ca iarăşi să faceţi toate aceste urâciuni!
Este Casa aceasta*, peste care este chemat Numele Meu, o peşteră** de tâlhari înaintea voastră? Eu Însumi văd lucrul acesta”, zice Domnul.
„Duceţi-vă dar la locul* care-Mi fusese închinat la Silo, unde** pusesem să locuiască odinioară Numele Meu, şi vedeţi ce i-am făcut† din pricina răutăţii poporului Meu Israel!
voi face Casei peste care este chemat Numele Meu, în care vă puneţi încrederea, şi locului pe care vi l-am dat vouă şi părinţilor voştri, le voi face întocmai cum am făcut lui Silo*.
Şi vă voi lepăda de la Faţa Mea, cum* am lepădat pe toţi fraţii voştri, pe toată sămânţa** lui Efraim!
Tu însă nu mijloci* pentru poporul acesta, nu înălţa nici cereri, nici rugăciuni pentru ei şi nu stărui pe lângă Mine; căci** nu te voi asculta!
Nu vezi ce fac ei în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului?
Copiii* strâng lemne, părinţii aprind focul şi femeile frământă plămădeala, ca să pregătească turte împărătesei cerului şi să toarne jertfe de băutură altor dumnezei**, ca să Mă mânie.
Pe Mine Mă mânie ei* oare?”, zice Domnul. „Nu pe ei înşişi, spre ruşinea lor?”
Căci n-am vorbit* nimic cu părinţii voştri şi nu le-am dat nicio poruncă cu privire la arderi-de-tot şi jertfe în ziua când i-am scos din ţara Egiptului.
Ci iată porunca pe care le-am dat-o: ‘Ascultaţi glasul* Meu, şi Eu voi fi** Dumnezeul vostru, iar voi veţi fi poporul Meu; umblaţi pe toate căile pe care vi le-am poruncit, ca să fiţi fericiţi!’
Dar ei nu M-au ascultat*, n-au luat aminte, şi-au înţepenit** gâtul şi au făcut† mai rău decât părinţii lor.
Şi, chiar dacă le vei spune* toate aceste lucruri, tot nu te vor asculta şi, dacă vei striga la ei, nu-ţi vor răspunde.
Căci copiii lui Iuda au făcut ce este rău înaintea Mea”, zice Domnul, „şi-au aşezat urâciunile* lor în Casa peste care este chemat Numele Meu, ca s-o spurce.
De aceea, iată*, vin zile”, zice Domnul, „când nu se va mai zice Tofet şi valea Ben-Hinom, ci se va zice Valea Măcelului şi se vor îngropa** morţii la Tofet, din lipsă de loc.
Voi face astfel să înceteze* în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului strigătele de bucurie şi strigătele de veselie, cântecele mirelui şi cântecele miresei, căci ţara** va ajunge un pustiu!”