Supunerea față de stăpânire
Oricine* să fie supus stăpânirilor celor mai înalte, căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu. Și** stăpânirile care sunt au fost rânduite de Dumnezeu.
Dregătorii nu sunt de temut pentru o faptă bună, ci pentru una rea. Vrei dar să nu-ți fie frică de stăpânire? Fă* binele și vei avea laudă de la ea.
El este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tău. Dar, dacă faci răul, teme-te, căci nu degeaba poartă sabia. El este în slujba lui Dumnezeu, ca să-L răzbune și să pedepsească pe cel ce face rău.
De aceea trebuie* să fiți supuși nu numai de frica pedepsei, ci** și din îndemnul cugetului.
Tot pentru aceasta să plătiți și birurile. Căci dregătorii sunt niște slujitori ai lui Dumnezeu, făcând necurmat tocmai slujba aceasta.
Dați* tuturor ce sunteți datori să dați: cui datorați birul, dați-i birul; cui datorați vama, dați-i vama; cui datorați frica, dați-i frica; cui datorați cinstea, dați-i cinstea.
Dragostea este împlinirea Legii
De fapt: „Să* nu preacurvești, să nu ucizi, să nu furi, să nu faci nicio mărturisire mincinoasă, să nu poftești” și orice altă poruncă mai poate fi se cuprind în porunca aceasta: „Să** iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.”
Veghere și curăție
Și aceasta cu atât mai mult, cu cât știți în ce împrejurări ne aflăm: este ceasul să vă* treziți în sfârșit din somn, căci acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am crezut.
Să* trăim frumos, ca în timpul zilei, nu** în chefuri și în beții; nu† în curvii și în fapte de rușine; nu†† în certuri și în pizmă,