Rămâneți dar tari* și nu vă plecați iarăși sub** jugul robiei.
Slobozenia creștină
Iată, eu, Pavel, vă spun că, dacă* vă veți tăia împrejur, Hristos nu vă va folosi la nimic.
Voi, care voiți să fiți socotiți neprihăniți prin Lege, v-ați* despărțit de Hristos; ați căzut din** har.
Căci noi, prin Duhul, așteptăm* prin credință nădejdea neprihănirii.
Căci*, în Isus Hristos, nici tăierea împrejur, nici netăierea împrejur n-au vreun preț, ci credința** care lucrează prin dragoste.
Voi alergați* bine: Cine** v-a tăiat calea ca să n-ascultați de adevăr?
Înduplecarea aceasta nu vine de la Cel ce* v-a chemat.
Puțin* aluat face să se dospească toată plămădeala.
Eu*, cu privire la voi, am în Domnul încrederea că nu gândiți altfel. Dar cel** ce vă tulbură va† purta osânda, oricine ar fi el.
Cât despre mine*, fraților, dacă mai propovăduiesc tăierea împrejur, de ce** mai sunt prigonit? Atunci, pricina de poticnire a crucii s-a dus†.
Și* schilodească-se odată cei ce** vă tulbură!
Îndemn să trăiască în dragoste
Fraților, voi ați fost chemați la slobozenie. Numai nu faceți din slobozenie* o pricină ca să trăiți pentru firea pământească, ci** slujiți-vă unii altora în dragoste.
Dar, dacă vă mușcați și vă mâncați unii pe alții, luați seama să nu fiți nimiciți unii de alții.
Faptele firii pământești și Duhul
Zic dar: umblați* cârmuiți de Duhul și nu împliniți poftele firii pământești.
Căci firea* pământească poftește împotriva Duhului, și Duhul, împotriva firii pământești; sunt lucruri potrivnice unele altora, așa că** nu puteți face tot ce voiți.
Și faptele* firii pământești sunt cunoscute și sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăția, desfrânarea,
pizmele, uciderile, bețiile, îmbuibările și alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei* ce fac astfel de lucruri nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu.
Roada* Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea**, facerea de bine†, credincioșia††,
blândețea, înfrânarea poftelor. Împotriva* acestor lucruri nu este lege.
Să* nu umblăm după o slavă deșartă, întărâtându-ne unii pe alții și pizmuindu-ne unii pe alții.