Urmați^* dar pilda lui Dumnezeu ca niște copii preaiubiți.

Trăiți^* în dragoste, după cum^** și Hristos ne-a iubit și S-a dat pe Sine pentru noi „ca un prinos și ca o jertfă de bun miros”^† lui Dumnezeu.

Curvia^* sau orice altfel de necurăție, sau lăcomia de avere nici^** să nu fie pomenite între voi, așa cum se cuvine unor sfinți.

Să nu se audă nici^* cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, care^** nu sunt cuviincioase^†, ci mai degrabă cuvinte de mulțumire.

Căci știți bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli^*, n-are^** parte de moștenire în Împărăția lui Hristos și a lui Dumnezeu.

Nimeni^* să nu vă înșele cu vorbe deșarte, căci din pricina acestor lucruri vine^** mânia lui Dumnezeu peste^† oamenii neascultători.

Să nu vă întovărășiți dar deloc cu ei.

Odinioară erați^* întuneric, dar acum sunteți^** lumină în Domnul. Umblați deci ca niște copii^† ai luminii.

Căci roada^* luminii stă în orice bunătate, în neprihănire și în adevăr.

Cercetați^* ce este plăcut înaintea Domnului

și nu^* luați deloc parte la lucrările^** neroditoare ale întunericului, ba încă mai degrabă osândiți-le^†.

Căci^* e rușine numai să spunem ce fac ei în ascuns.

Dar toate^* aceste lucruri, când sunt osândite de lumină, sunt date la iveală; pentru că ceea ce scoate totul la iveală este lumina.

De aceea zice: „Deșteaptă-te^* tu, care dormi, scoală-te^** din morți, și Hristos te va lumina.”

Luați seama^* deci să umblați cu băgare de seamă, nu ca niște neînțelepți, ci ca niște înțelepți.

Răscumpărați^* vremea, căci^** zilele sunt rele.

De aceea^* nu fiți nepricepuți, ci înțelegeți^** care^† este voia Domnului.

Nu^* vă îmbătați de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiți plini de Duh.

Vorbiți între voi cu^* psalmi, cu cântări de laudă și cu cântări duhovnicești și cântați și aduceți din toată inima laudă Domnului.

Mulțumiți^* totdeauna lui Dumnezeu Tatăl pentru toate lucrurile în^** Numele Domnului nostru Isus Hristos.

Supuneți-vă^* unii altora în frica lui Hristos.

Nevestelor^*, fiți supuse bărbaților voștri ca^** Domnului,

căci bărbatul^* este capul nevestei, după cum și Hristos^** este capul Bisericii, El, Mântuitorul trupului.

Și, după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot așa și nevestele să fie supuse bărbaților lor în^* toate lucrurile.

Bărbaților^*, iubiți-vă nevestele cum a iubit și Hristos Biserica și S-a^** dat pe Sine pentru ea,

ca s-o sfințească, după ce a curățit-o prin^* botezul cu apă prin Cuvânt^**,

ca^* să înfățișeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată^**, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci^† sfântă și fără prihană.

Tot așa trebuie să-și iubească și bărbații nevestele, ca pe trupurile lor. Cine își iubește nevasta se iubește pe sine însuși.

Căci nimeni nu și-a urât vreodată trupul lui, ci îl hrănește, îl îngrijește cu drag, ca și Hristos Biserica;

pentru că noi^* suntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui și os din oasele Lui.

„De aceea^* va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevastă-sa, și cei doi^** vor fi un singur trup.”

Taina aceasta este mare (vorbesc despre Hristos și despre Biserică).

Încolo, fiecare din^* voi să-și iubească nevasta ca pe sine; și nevasta să^** se teamă de bărbat.