Împăratul Aradului, un canaanit care locuia la miazăzi, a auzit^* că Israel vine pe drumul Atarim. El s-a luptat împotriva lui Israel şi a luat mai mulţi prinşi de război.

Atunci^* Israel a făcut Domnului o juruinţă şi a zis: „Dacă vei da pe poporul acesta în mâinile mele, îi voi nimici cu desăvârşire cetăţile.”

Domnul a auzit glasul lui Israel şi a dat pe canaaniţi în mâinile lui. Israeliţii i-au nimicit cu desăvârşire, pe ei şi cetăţile lor, şi locul acela l-au numit Horma (Nimicire deplină).

Au^* plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roşie, ca să^** ocolească ţara Edomului. Poporul şi-a pierdut răbdarea pe drum

şi a vorbit^* împotriva lui Dumnezeu şi împotriva lui Moise: „Pentru^** ce ne-aţi scos din Egipt ca să murim în pustie? Căci nu este nici pâine, nici apă şi ni s-a scârbit^† sufletul de această hrană proastă.”

Atunci, Domnul^* a trimis împotriva poporului nişte^** şerpi înfocaţi, care au muşcat poporul, aşa încât au murit mulţi oameni în Israel.

Poporul^* a venit la Moise şi a zis: „Am^** păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului şi împotriva ta. Roagă-te^† Domnului ca să depărteze de la noi aceşti şerpi.” Moise s-a rugat pentru popor.

Domnul a zis lui Moise: „Fă-ţi un şarpe înfocat şi spânzură-l de o prăjină; oricine este muşcat şi va privi spre el va trăi.”

Moise^* a făcut un şarpe de aramă şi l-a pus într-o prăjină şi oricine era muşcat de un şarpe şi privea spre şarpele de aramă trăia.

Copiii lui Israel au plecat şi au^* tăbărât la Obot.

Au plecat^* din Obot şi au tăbărât^** la Iie-Abarim, în pustia din faţa Moabului, spre răsăritul soarelui.

De acolo au plecat şi au tăbărât în valea Zered.

De acolo au plecat şi au tăbărât dincolo de Arnon, care curge prin pustie, ieşind din ţinutul amoriţilor, căci Arnonul^* face hotarul Moabului, între Moab şi amoriţi.

De aceea se zice în Cartea Războaielor Domnului: „Vaheb în Sufa, Şuvoaiele Arnonului

Şi scurgerile şuvoaielor Care se întind înspre Ar şi se ating^* cu hotarul lui Moab.”

De acolo s-au dus^* la Beer (Fântână). La această fântână, Domnul a zis lui Moise: „Strânge poporul şi le voi da apă.”

Atunci a cântat^* Israel cântarea aceasta: „Ţâşneşte, fântână! Cântaţi în cinstea ei!

Fântâna pe care au săpat-o căpeteniile, Pe care au săpat-o mai-marii poporului, Cu toiagul de cârmuire^*, cu toiegele lor!”Din pustia aceasta s-au dus la Matana;

din Matana, la Nahaliel; din Nahaliel, la Bamot;

din Bamot, la valea din câmpia Moabului, în vârful muntelui Pisga, care caută spre^* pustie.

Israel^* a trimis soli la Sihon, împăratul amoriţilor, ca să-i spună:

„Lasă-mă^* să trec prin ţara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii şi nu vom bea apă din fântâni; vom ţine drumul împărătesc, până vom trece de ţinutul tău.”

Sihon^* n-a îngăduit lui Israel să treacă prin ţinutul lui. Sihon a strâns tot poporul şi a ieşit înaintea lui Israel, în pustie. A venit la Iahaţ^** şi s-a luptat împotriva lui Israel.

Israel^* l-a bătut cu ascuţişul sabiei şi i-a cucerit ţara de la Arnon până la Iaboc, până la hotarul copiilor lui Amon, căci hotarul copiilor lui Amon era întărit.

Israel a luat toate cetăţile acelea şi s-a aşezat în toate cetăţile amoriţilor, în Hesbon şi în toate satele de prin împrejurimi.

Căci Hesbonul era cetatea lui Sihon, împăratul amoriţilor. El pornise cu război împotriva împăratului dinainte al Moabului şi-i luase toată ţara până la Arnon.

De aceea zic poeţii: „Veniţi la Hesbon! Să se zidească din nou şi să se întărească cetatea lui Sihon.

Căci a ieşit^* un foc din Hesbon, O flacără din cetatea lui Sihon, Şi a mistuit pe^** Ar-Moab, Pe locuitorii înălţimilor Arnonului.

Vai de tine, Moab! Eşti pierdut, poporul lui Chemoş!^* El a făcut pe fiii lui fugari, Şi pe fetele lui le-a dat roabe Lui Sihon, împăratul amoriţilor.

Noi am aruncat cu săgeţile asupra lor: Din Hesbon până la^* Dibon totul este nimicit; Am pustiit până la Nofah, Care se întinde până la^** Medeba.”

Israel s-a aşezat astfel în ţara amoriţilor.

Moise a trimis să iscodească Iaezerul^*. Au luat satele care ţineau de el şi au izgonit pe amoriţii care erau în ele.

Au schimbat apoi drumul şi s-au suit pe drumul care duce la Basan. Og^*, împăratul Basanului, le-a ieşit înainte cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva lor la^** Edrei.

Domnul a zis lui Moise: „Nu^* te teme de el, căci îl dau în mâinile tale, pe el şi tot poporul lui şi toată ţara lui; să-i^** faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul amoriţilor, care locuia la Hesbon.”

Şi ei l-au^* bătut, pe el şi pe fiii lui şi tot poporul lui, de n-au lăsat să scape unul măcar, şi au pus mâna pe ţara lui.