Trâmbițele de argint
Domnul a vorbit lui Moise și a zis:
„Fă-ți două trâmbițe de argint; să le faci de argint bătut. Ele să-ți slujească pentru chemarea* adunării și pentru pornirea taberelor.
Când se va suna numai cu o trâmbiță, să se strângă la tine căpeteniile, mai-marii* peste miile lui Israel.
Când veți suna cu vâlvă, să pornească cei ce tăbărăsc* la răsărit;
când veți suna a doua oară cu vâlvă, să pornească cei ce tăbărăsc* la miazăzi; pentru plecarea lor, să se sune cu vâlvă.
Din trâmbițe* să sune fiii lui Aaron, preoții. Aceasta să fie o lege veșnică pentru voi și pentru urmașii voștri.
Când veți merge* la război, în țara voastră, împotriva vrăjmașului** care va lupta împotriva voastră, să sunați cu vâlvă din trâmbițe, și Domnul Dumnezeul vostru Își va aduce aminte† de voi și veți fi izbăviți de vrăjmașii voștri.
În zilele* voastre de bucurie, la sărbătorile voastre și la lunile noi ale voastre, să sunați din trâmbițe, când vă veți aduce arderile-de-tot și jertfele de mulțumire, și ele vor face ca Dumnezeul vostru să-Și aducă** aminte de voi. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.”
Plecarea din Sinai
În ziua a douăzecea a lunii a doua a anului al doilea, s-a ridicat* norul de pe cortul întâlnirii.
Și copiii lui Israel au pornit* din pustia Sinai** după taberele lor. Norul s-a oprit în pustia† Paran.
Această cea dintâi plecare au făcut-o după porunca* Domnului dată prin Moise.
peste oștirea seminției fiilor lui Isahar era Netaneel, fiul lui Țuar;
peste oștirea seminției fiilor lui Zabulon era Eliab, fiul lui Helon.
Când a fost desfăcut cortul*, au pornit întâi fiii lui Gherșon și fiii lui Merari, ducând** cortul.
Apoi a pornit steagul* taberei lui Ruben, împreună cu oștirile lui. Peste oștirea lui Ruben era mai-mare Elițur, fiul lui Ședeur;
peste oștirea seminției fiilor lui Simeon era Șelumiel, fiul lui Țurișadai;
peste oștirea seminției fiilor lui Gad era Eliasaf, fiul lui Deuel.
Apoi au pornit chehatiții, ducând Sfântul* Locaș; până la venirea lor ceilalți întinseseră cortul.
Apoi a pornit steagul* taberei fiilor lui Efraim, împreună cu oștirile lui. Peste oștirea lui Efraim era mai-mare Elișama, fiul lui Amihud;
peste oștirea seminției fiilor lui Manase era Gamliel, fiul lui Pedahțur;
peste oștirea seminției fiilor lui Beniamin era Abidan, fiul lui Ghideoni.
Apoi a pornit steagul* taberei fiilor lui Dan, împreună cu oștirile lui: ei erau coada tuturor taberelor. Peste oștirea lui Dan era mai-mare Ahiezer, fiul lui Amișadai;
peste oștirea seminției fiilor lui Așer era Paguiel, fiul lui Ocran;
peste oștirea seminției fiilor lui Neftali era Ahira, fiul lui Enan.
Acesta* a fost șirul în care au pornit copiii lui Israel, după oștirile lor; așa au plecat.
Moise și socrul său
Hobab i-a răspuns: „Nu pot să merg, ci mă voi duce în țara mea și în locul meu de naștere.”
Și Moise a zis: „Nu ne părăsi, te rog, fiindcă tu cunoști locurile unde putem să tăbărâm în pustie, deci tu să ne fii* călăuză.
Și dacă vii cu noi, te vom face să te bucuri de binele* pe care ni-l va face Domnul.”
Norul* Domnului era deasupra lor în timpul zilei, când porneau din tabără.
Iar când îl așezau, zicea: „Întoarce-Te, Doamne, la zecile de mii ale miilor lui Israel!”