Când a rupt Mielul cea dintâi din cele şapte peceţi, m-am^* uitat şi am auzit pe una^** din cele patru făpturi vii zicând cu un glas ca de tunet: „Vino şi vezi!”

M-am uitat şi iată că s-a arătat un^* cal alb. Cel ce^** sta pe el avea un arc; i^† s-a dat o cunună şi a pornit biruitor şi ca să biruiască.

Când a rupt Mielul a doua pecete, am^* auzit pe a doua făptură vie zicând: „Vino şi vezi!”

Şi^* s-a arătat un alt cal, un cal roşu. Cel ce sta pe el a primit puterea să ia pacea de pe pământ, pentru ca oamenii să se înjunghie unii pe alţii, şi i s-a dat o sabie mare.

Când a rupt Mielul pecetea a treia, am^* auzit pe a treia făptură vie zicând: „Vino şi vezi!” M-am uitat şi iată că s-a arătat un^** cal negru. Cel ce sta pe el avea în mână o cumpănă.

Şi, în mijlocul celor patru făpturi vii, am auzit un glas care zicea: „O măsură de grâu pentru un leu! Trei măsuri de orz pentru un leu! Dar să nu vatămi untdelemnul^* şi vinul!”

Când a rupt Mielul pecetea a patra, am^* auzit glasul făpturii a patra zicând: „Vino şi vezi!”

M-am uitat^* şi iată că s-a arătat un cal gălbui. Cel ce sta pe el se numea Moartea şi împreună cu el venea după el Locuinţa morţilor. Li s-a dat putere peste a patra parte a pământului ca să^** ucidă cu sabia, cu foamete, cu molimă şi^† cu fiarele pământului.

Când a rupt Mielul pecetea a cincea, am văzut sub altar^* sufletele^** celor ce fuseseră înjunghiaţi din pricina^† Cuvântului lui Dumnezeu şi din pricina mărturisirii^†† pe care o ţinuseră.

Ei strigau cu glas tare şi ziceau: „Până^* când, Stăpâne, Tu, care^** eşti sfânt şi adevărat, zăboveşti să^† judeci şi să răzbuni sângele nostru asupra locuitorilor pământului?”

Fiecăruia din ei i s-a dat o haină^* albă şi i s-a spus să^** se mai odihnească puţină vreme, până se va împlini numărul tovarăşilor lor de slujbă şi al fraţilor lor, care aveau să fie omorâţi ca şi ei.

Când a rupt Mielul pecetea a şasea, m-am uitat şi iată^* că s-a făcut un mare cutremur de pământ. Soarele^** s-a făcut negru ca un sac de păr, luna s-a făcut toată ca sângele

şi^* stelele au căzut din cer pe pământ cum cad smochinele verzi din pom când este scuturat de un vânt puternic.

Cerul^* s-a strâns ca o carte de piele pe care o faci sul. Şi toţi^** munţii şi toate ostroavele s-au mutat din locurile lor.

Împăraţii pământului, domnitorii, căpitanii oştilor, cei bogaţi şi cei puternici, toţi robii şi toţi oamenii slobozi s-au^* ascuns în peşteri şi în stâncile munţilor.

Şi^* ziceau munţilor şi stâncilor: „Cădeţi peste noi şi ascundeţi-ne de Faţa Celui ce şade pe scaunul de domnie şi de mânia Mielului,

căci^* a venit ziua cea mare a mâniei Lui şi^** cine poate sta în picioare?”