În luna a opta, în^* anul al doilea al lui Darius, cuvântul Domnului a vorbit prorocului Zaharia^**, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel:

„Domnul S-a mâniat foarte tare pe părinţii voştri.

Spune-le dar: ‘Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: «Întoarceţi-vă^* la Mine», zice Domnul oştirilor, «şi Mă voi întoarce şi Eu la voi», zice Domnul oştirilor.

«Nu fiţi ca părinţii voştri, cărora le vorbeau^* prorocii de mai înainte, zicând: ‹Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Întoarceţi-vă^** de la căile voastre cele rele, de la faptele voastre cele rele!”› Dar n-au ascultat şi n-au luat aminte la Mine», zice Domnul.

«Unde sunt acum părinţii voştri? Şi puteau prorocii să trăiască veşnic?

Totuşi cuvintele^* Mele şi poruncile pe care le dădusem slujitorilor Mei, prorocii, ca să le vestească, n-au atins ele pe părinţii voştri? Şi atunci ei s-au întors şi au zis: ‹Domnul oştirilor ne-a făcut cum^** hotărâse să ne facă, după căile şi faptele noastre!›»’”

În a douăzeci şi patra zi a lunii a unsprezecea, care este luna Şebat, în anul al doilea al lui Darius, cuvântul Domnului a vorbit prorocului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel:

M-am uitat noaptea şi iată că un om^* era călare pe un cal roşu şi stătea între mirţi într-un umbrar; în urma lui erau nişte cai roşii^**, murgi şi albi.

Am întrebat: „Ce înseamnă caii aceştia, domnul meu?” Şi îngerul care vorbea cu mine mi-a zis: „Îţi voi arăta ce înseamnă caii aceştia!”

Omul care stătea între mirţi a luat cuvântul şi a zis: „Aceştia^* sunt aceia pe care i-a trimis Domnul să cutreiere pământul!”

Şi^* ei au vorbit Îngerului Domnului, care stătea între mirţi, şi au zis: „Am cutreierat pământul şi iată că tot pământul este în pace şi liniştit!”

Atunci, Îngerul Domnului a luat cuvântul şi a zis: „Doamne^* al oştirilor, până când nu vei avea milă de Ierusalim şi de cetăţile lui Iuda, pe care Te-ai mâniat în aceşti şaptezeci de ani^**?”

Domnul a răspuns cu vorbe bune^*, cu vorbe de mângâiere, îngerului care vorbea cu mine.

Şi îngerul care vorbea cu mine mi-a zis: „Strigă şi zi: ‘Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: «Sunt plin de o mare gelozie^* pentru Ierusalim şi pentru Sion

şi sunt plin de o mare mânie împotriva neamurilor îngâmfate, căci Mă mâniasem numai puţin^*, dar ele au ajutat spre nenorocire.»

De aceea aşa vorbeşte Domnul: «Mă întorc^* cu îndurare către Ierusalim; Casa Mea va fi zidită iarăşi în el şi funia^** de măsurat se va întinde asupra Ierusalimului.»’

Strigă din nou şi zi: ‘Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: «Cetăţile Mele vor avea iarăşi belşug de bunătăţi, Domnul va mângâia iarăşi Sionul^*, va alege iarăşi^** Ierusalimul.»’”

Am ridicat ochii şi m-am uitat, şi iată că erau patru coarne.

Am întrebat îngerul care vorbea cu mine: „Ce înseamnă coarnele acestea?” Şi el mi-a zis: „Acestea^* sunt coarnele care au risipit pe Iuda, pe Israel şi Ierusalimul.”

Domnul mi-a arătat patru fierari.

Eu am întrebat: „Ce vor să facă aceştia?” Şi el a zis: „Aceştia vin să sperie coarnele care au risipit pe Iuda, de n-a mai putut ridica nimeni capul; fierarii aceştia au venit să sperie şi să taie coarnele neamurilor care au ridicat cornul^* împotriva ţării lui Iuda ca să-i risipească locuitorii.”