Doamne, Dumnezeul răzbunărilor^*, Tu, Dumnezeul răzbunărilor, arată-Te!

Scoală-Te^*, Judecătorul^** pământului, şi răsplăteşte celor mândri după faptele lor!

Până^* când vor birui cei răi, Doamne, până când vor birui cei răi?

Ei ţin^* cuvântări puternice, vorbesc cu trufie şi toţi cei ce fac răul se fălesc.

Ei zdrobesc pe poporul Tău, Doamne, şi asupresc moştenirea Ta.

Înjunghie pe văduvă şi pe străin, ucid pe orfani

şi^* zic: „Nu vede Domnul şi Dumnezeul lui Iacov nu ia aminte!”

Totuşi învăţaţi-vă^* minte, oameni fără minte! Când vă veţi înţelepţi, nebunilor?

Cel^* ce a sădit urechea s-ar putea să n-audă? Cel ce a întocmit ochiul s-ar putea să nu vadă?

Cel ce pedepseşte neamurile s-ar putea să nu pedepsească, El, care^* a dat omului pricepere?

Domnul^* cunoaşte gândurile omului: ştie că sunt deşarte.

Ferice^* de omul pe care-l pedepseşti Tu, Doamne, şi pe care-l înveţi din Legea Ta,

ca să-l linişteşti în zilele nenorocirii, până se va săpa groapa celui rău!

Căci^* Domnul nu lasă pe poporul Său şi nu-Şi părăseşte moştenirea.

Ci se va face odată judecata după dreptate şi toţi cei cu inima curată o vor găsi bună.

Cine mă va ajuta împotriva celor răi? Cine mă va sprijini împotriva celor ce fac răul?

De^* n-ar fi Domnul ajutorul meu, cât de curând ar fi sufletul meu în tăcerea morţii!

Ori de câte ori zic: „Mi se^* clatină piciorul”, bunătatea Ta, Doamne, mă sprijină totdeauna.

Când gânduri negre se frământă cu grămada înăuntrul meu, mângâierile Tale îmi înviorează sufletul.

Te vor pune cei răi să şezi pe scaunul^* lor de domnie, ei, care^** pregătesc nenorocirea la adăpostul legii?

Ei^* se strâng împotriva vieţii celui neprihănit şi osândesc^** sânge nevinovat.

Dar Domnul este turnul^* meu de scăpare, Dumnezeul meu este stânca mea de adăpost.

El^* va face să cadă asupra lor nelegiuirea, El îi va nimici prin răutatea lor; Domnul Dumnezeul nostru îi va nimici.