Apoi mi s-a dat o trestie^* asemenea unei prăjini și mi s-a zis: „Scoală-te^** și măsoară Templul lui Dumnezeu, altarul și pe cei ce se închină în el.

Dar curtea^* de afară a Templului las-o la o parte nemăsurată, căci^** a fost dată neamurilor, care vor călca^† în picioare sfânta cetate patruzeci^†† și două de luni.

Voi da celor doi martori^* ai Mei să prorocească^** îmbrăcați în saci o^† mie două sute șaizeci de zile.”

Aceștia sunt cei doi^* măslini și cele două sfeșnice care stau înaintea Domnului pământului.

Dacă umblă cineva să le facă rău, le iese din gură un foc^* care mistuie pe vrăjmașii lor; și dacă^** vrea cineva să le facă rău, trebuie să piară în felul acesta.

Ei au^* putere să închidă cerul, ca să nu cadă ploaie în zilele prorociei lor, și au^** putere să prefacă apele în sânge și să lovească pământul cu orice fel de urgie ori de câte ori vor voi.

Când își vor^* isprăvi mărturisirea lor, fiara^** care se ridică din^† adânc va^†† face război cu ei, îi va birui și-i va omorî.

Și trupurile lor moarte vor zăcea în piața cetății^* celei mari, care, în înțeles duhovnicesc, se cheamă „Sodoma” și „Egipt”, unde^** a fost răstignit și Domnul lor.

Și^* oameni din orice norod, din orice seminție, de orice limbă și de orice neam vor sta trei zile și jumătate și vor privi trupurile lor moarte și^** nu vor da voie ca trupurile lor moarte să fie puse în mormânt.

Și^* locuitorii de pe pământ se vor bucura și se vor veseli de ei și își vor trimite daruri^** unii altora, pentru că^† acești doi proroci chinuiseră pe locuitorii pământului.

Dar^*, după cele trei zile și jumătate, duhul^** de viață de la Dumnezeu a intrat în ei și s-au ridicat în picioare și o mare frică a apucat pe cei ce i-au văzut.

Și au auzit din cer un glas tare, care le zicea: „Suiți-vă aici!” Și^* s-au suit într-un nor^** spre cer, iar^† vrăjmașii lor i-au văzut.

În clipa aceea s-a^* făcut un mare cutremur de pământ și s-a prăbușit a^** zecea parte din cetate. Șapte mii de oameni au fost uciși în cutremurul acesta de pământ. Și cei rămași s-au îngrozit și au^† dat slavă Dumnezeului cerului.

A doua^* nenorocire a trecut. Iată că a treia nenorocire vine curând.

Îngerul^* al șaptelea a sunat din trâmbiță. Și^** în cer s-au auzit glasuri puternice, care ziceau: „Împărăția^† lumii a trecut în mâinile Domnului nostru și ale Hristosului Său. Și^†† El va împărăți în vecii vecilor.”

Și cei^* douăzeci și patru de bătrâni, care stăteau înaintea lui Dumnezeu pe scaunele lor de domnie, s-au aruncat cu fețele la pământ și s-au închinat lui Dumnezeu

și au zis: „Îți mulțumim, Doamne Dumnezeule, Atotputernice, care^* ești și care erai și care vii, că ai pus mâna pe puterea Ta cea mare și^** ai început să împărățești.

Neamurile^* se mâniaseră, dar a venit^** mânia Ta; a venit vremea să judeci pe cei morți, să răsplătești pe robii Tăi proroci, pe sfinți și pe cei ce se tem de Numele Tău, mici^† și mari, și să^†† prăpădești pe cei ce prăpădesc pământul!”

Și Templul^* lui Dumnezeu, care este în cer, a fost deschis și s-a văzut chivotul legământului Său, în Templul Său. Și au^** fost fulgere, glasuri, tunete, un cutremur de pământ și^† o grindină mare.