Domnul este lumina^* şi mântuirea^** mea. De cine să mă tem? Domnul^† este sprijinitorul vieţii mele. De cine să-mi fie frică?

Când înaintează cei răi împotriva mea, ca^* să-mi mănânce carnea, tocmai ei – prigonitorii şi vrăjmaşii mei – se clatină şi cad.

Chiar o oştire de^* ar tăbărî împotriva mea, inima mea tot nu s-ar teme. Chiar război de s-ar ridica împotriva mea, tot plin de încredere aş fi.

Un^* lucru cer de la Domnul şi-l doresc fierbinte: aş vrea să locuiesc^** toată viaţa mea în Casa Domnului, ca să privesc frumuseţea^† Domnului şi să mă minunez de Templul Lui.

Căci El mă va ocroti în coliba Lui în^* ziua necazului, mă va ascunde sub acoperişul cortului Lui şi mă va înălţa pe^** o stâncă.

Iată că mi se şi înalţă capul^* peste vrăjmaşii mei, care mă înconjoară: voi aduce jertfe în cortul Lui în sunetul trâmbiţei, voi cânta şi voi lăuda pe Domnul.

Ascultă-mi, Doamne, glasul când Te chem: ai milă de mine şi ascultă-mă!

Inima îmi zice din partea Ta: „Caută^* Faţa Mea!” Şi Faţa Ta, Doamne, o caut!

Nu-mi^* ascunde Faţa Ta, nu îndepărta cu mânie pe robul Tău! Tu eşti ajutorul meu, nu mă lăsa, nu mă părăsi, Dumnezeul mântuirii mele!

Căci^* tatăl meu şi mama mea mă părăsesc, dar Domnul mă primeşte.

Învaţă-mă^*, Doamne, calea Ta şi povăţuieşte-mă pe cărarea cea dreaptă din pricina vrăjmaşilor mei.

Nu^* mă lăsa la bunul plac al potrivnicilor mei! Căci împotriva mea se ridică nişte martori^** mincinoşi şi nişte oameni care nu suflă^† decât asuprire.

O, dacă n-aş fi încredinţat că voi vedea bunătatea Domnului pe^* pământul celor vii!…

Nădăjduieşte^* în Domnul! Fii tare, îmbărbătează-ţi inima şi nădăjduieşte în Domnul!