... Isus l-a găsit şi i-a zis
Traian Dorz - Hristos - Vindecătorul nostru
Dacă treci cu bine prin fiecare încercare a credinţei tale, îndată vine Isus la tine ca să te mângâie şi ca să te răsplătească.
După cum şi pentru El, după ce l-a biruit pe ispititorul, au venit ca să-I slujească îngerii (
Matei 4:11 – Atunci, diavolul L-a lăsat. Şi deodată au venit la Isus nişte îngeri şi au început să-I slujească.
Matei 4, 11). Şi L-a răsplătit Tatăl. Totdeauna o mare bucurie îi urmează oricărei ispitiri biruite şi oricărei încercări răbdate cu tărie.
Are Însuşi Domnul grijă să aducă această bucurie şi această răsplătire.
Cu cât ispita a fost mai mare şi încercarea a fost mai grea, cu atâta bucuria care urmează după ele va fi mai luminoasă.
Fiţi tari în mijlocul încercării, fraţii mei iubiţi şi scumpele mele surori.
Nu vă lăsaţi niciodată copleşiţi de prezentul întunecat şi de apăsarea cea grea a acestui ceas.
Căci dincolo de apăsarea aceasta, ne aşteaptă sigur lumina bucuriei, care aşteaptă să se şi ivească.
Îndată vă va lăsa Satana şi vor veni îngerii în jurul vostru.
Vă vor lăsa vrăjmaşii şi va veni Isus.
Treziţi-vă deci şi îmbărbătaţi-vă totdeauna cu această puternică nădejde.
Nu se bucură mai mult diavolul decât atunci când vă vede pe voi apăsaţi, îngrijoraţi şi mâhniţi, pe voi care ar trebui să fiţi voioşi totdeauna, când aveţi cu voi pe Dumnezeu.
Nici Domnul nu-I mai adânc mâhnit ca atunci când ne vede pe noi aşa.
Tot n-aveţi credinţă? (
Marcu 4:36 – După ce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care Se afla şi aşa cum era. Împreună cu El mai erau şi alte corăbii.
Marcu 4:37 – S-a stârnit o mare furtună de vânt, care arunca valurile în corabie, aşa că mai că se umplea corabia.
Marcu 4:38 – Şi El dormea la cârmă, pe căpătâi. Ucenicii L-au deşteptat şi I-au zis: „Învăţătorule, nu-Ţi pasă că pierim?”
Marcu 4:39 – El S-a sculat, a certat vântul şi a zis mării: „Taci! Fără gură!” Vântul a stat şi s-a făcut o linişte mare.
Marcu 4:40 – Apoi le-a zis: „Pentru ce sunteţi aşa de fricoşi? Tot n-aveţi credinţă?”
Marcu 4, 36-40; Marcu 8:17 – Isus a înţeles lucrul acesta şi le-a zis: „Pentru ce vă gândiţi că n-aveţi pâini? Tot nu pricepeţi şi tot nu înţelegeţi? Aveţi inima împietrită?
Marcu 8:18 – Aveţi ochi şi nu vedeţi? Aveţi urechi şi nu auziţi? Şi nu vă aduceţi aminte deloc?
Marcu 8:19 – Când am frânt cele cinci pâini la cei cinci mii de bărbaţi, câte coşuri pline cu firimituri aţi ridicat?” „Douăsprezece”, I-au răspuns ei.
Marcu 8:20 – „Şi când am frânt cele şapte pâini la cei patru mii de bărbaţi, câte coşniţe pline cu firimituri aţi ridicat?” „Şapte”, I-au răspuns ei.
Marcu 8:21 – Şi El le-a zis: „Tot nu înţelegeţi?”
8, 17-21). O Doamne al Bucuriei şi Răsplăţii veşnice,
ce lumină şi bucurie aduci Tu totdeauna credinciosului Tău care trece cu răbdare prin şcoala suferinţei
şi cu tărie în ceasul încercării!
Cu ce roadă dătătoare de pace a neprihănirii îi limpezeşti Tu tot sufletul şi toată calea vieţii şi lucrării sale, când el este neclintit în încercări.
Te rugăm veghează necurmat lângă ai Tăi
şi întoarce mereu gândul lor spre răsplătirea Ta,
şi întoarce mereu faţa lor dintre oamenii care îi ameninţă, înspre Tine care îi mângâi şi răsplăteşti,
ca să poată rămâne în picioare până ce vor birui totul.
Amin.
+
Ispitit - prin rugăciune, biruieşti şi prin răbdare,
fără ele cazi, ispita vine-asupră-ţi şi mai tare.