172. Grâul și pleava
Pr. Iosif Trifa - 600 de istorioare
Un gospodar își vântura grâul de pleavă. În vreme ce grăunțele îi cădeau la picioare, pleava zbura în vânt. Și pleava batjocorea grăunțele ce cădeau, zicând către ele: „Ce moleșeală în voi! Ce lipsă de însuflețire! Pe când pe voi vă atrage pământul - noi zburăm...”.
În chipul plevei ce zboară în vânt sunt și creștinii care n-au greutate sufletească în ei, dar fac pe trufașii. Din trufie fac pe cinstiții și evlavioșii, în vreme ce vântul ispitelor îi suflă în toate părțile.
Dar creștinii cei adevărați sunt grei ca grâul. În sufletul lor este o greutate de credință și adâncire în Evanghelie.