247. Punctul pe „i”
Pr. Iosif Trifa - 600 de istorioare
Dacă din litera „i” iei punctul pus pe ea, nu mai poți citi cuvântul. Punctul pus pe litera „i” este un punct mic; îl poate face și un prunc rău, dar el își are prețul lui.
Dacă din cuvântul „Hristos” iei punctul pus pe „i”, nu mai poți citi cuvântul (Hristos). Așa se întâmplă și când încerci să strecori păcatele. Ți se par unele mărunte, dar ele răstoarnă mântuirea.
Dacă din cuvintele ce le vorbim luăm vocalele, ele nu se mai pot citi. Spre pildă, dacă din cuvântul „Hristos” iei vocalele „i”
și „o”, rămân literele „Hrsts”, care nu se mai pot citi, oricât ți-ai forța gura. Tot așa, dacă din cuvântul „creștin” iei vocalele „e” și „i”, rămân literele „crștn”, care nu se pot citi, pentru că vocalele dau viață și grai cuvintelor.
Creștinismul de azi este un creștinism fără „vocale”, pentru că lipsește din el tocmai miezul, viața. Au rămas din el numai „consoanele” - găocile - care nu se pot citi.
Cuvântul „creștin” - în înțelesul cel larg de azi - ar trebui, după dreptate, să se scrie „crștn”, căci atât a mai rămas din creștinătatea celor ce trăiesc în pace cu toate modele și păcatele de azi.
Deci război tuturor păcatelor!