283. Prețul bancnotei
Pr. Iosif Trifa - 600 de istorioare
Un slab de credință îl tot îmblătea (bătea la cap) pe un credincios, spunând că el nu poate crede cum pâinea și vinul se prefac - prin Taina Împărtășirii - în Trupul și Sângele Domnului.
Atunci credinciosul îi zice:
Te rog, aprinde un chibrit!
Iată, l-am aprins.
Într-asta, credinciosul scoase din buzunar o hârtie (o bancnotă) de o mie și i-o întinse, zicându-i:
Te rog, aprinde acum hârtia aceasta!
Cum? Să aprind o hârtie de o mie?... Asta nu se poate! Hârtia asta e o hârtie de mare preț!...
Ei, vezi, dragul meu? - zise credinciosul. Hârtia aceasta este o hârtie ca orice hârtie; nu valorează în sine nici doi bani; tu însă crezi în prețul ce-i scris pe ea, dar nu vrei să crezi în prețul cel neprețuit ce-l are pâinea și vinul din Sfânta Cuminecătură. Și acolo este o simplă pâine și un simplu vin, dar ele capătă, prin Taina Sfintei Împărtășiri, un preț neprețuit, iar acest preț „l-a scris” pe ele Însuși Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, când a binecuvântat pâinea și vinul, zicând: „Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu!... Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu!... Aceasta să faceți spre amintirea Mea!” (Lc 22, 19-20).
Potrivit răspuns! Cu adevărat, cred oamenii în atâtea și atâtea lucruri lumești, dar, în cele sufletești, diavolul îi îndeamnă să se îndoiască și să nu creadă.