328. Pilda unui surdo-mut

Un surdo-mut cerceta regulat biserica şi asculta predica. Cineva îl întrebă, prin semne, de ce face acest lucru, după ce că el nu aude şi nu înţelege nimic. Surdo-mutul răspunse - prin semne - foarte cuminte, aşa:

„Deşi sunt surd, eu pot asculta şi auzi cu inima mea Cuvântul lui Dumnezeu. Inima mea aude şi ascultă Cuvântul lui Dumnezeu.

Deşi sunt mut, eu pot vorbi cu Dumnezeu prin rugăciunea inimii mele.

Şi a treia oară: eu dau, prin aceasta, o pildă bună altor oameni sănătoşi care, în loc de biserică, se duc duminica pe la cârciumă şi prin târguri şi daraveri.”