522. Imposibilul la egipteni
Pr. Iosif Trifa - 600 de istorioare
Când vechii egipteni voiau să arate, într-o formă oarecare văzută, imposibilul, adică ceea ce este cu neputință, făceau un om umblând pe apă. Pentru ei, așa ceva era imposibil.
Dar Evanghelia a șters și imposibilul acesta. Mântuitorul a umblat pe apă (cf. Mc 6, 49). Și l-a chemat și pe Apostolul Petru să pășească pe apă. Și El ne cheamă și pe noi. Firește, în înțeles duhovnicesc.
Ne cheamă să pășim peste apele acestei lumi, peste apele încercărilor, necazurilor, neajunsurilor și ispitelor.
Mântuitorul ne cheamă să pășim cu îndrăzneală peste valurile acestei lumi. Și cel ce are credință tare pășește. Orice apă de încercări, de necazuri, de ispite ar ieși în calea celui credincios, el pășește înainte, cu îndrăzneală, în numele Domnului. El umblă pe apă ca pe uscat.
Ceea ce egiptenilor li se părea imposibil, celor credincioși le este posibil. Pentru că „toate sunt cu putință celor ce cred” (Mc 9, 23). Credința mută și munții și umblă peste ape.
Dragă cititorule, fii și tu un „umblător peste apă”! Întărește-ți credința! Uită-te țintă la Iisus și pășește cu curaj, în numele Lui, peste orice valuri de încercări și ispite ce ți-ar ieși în cale!
„Umblarea pe apă” are o condiție: să nu te uiți niciodată la apă, ci să te uiți la Domnul Care te cheamă să pășești peste apă! Iar când simți că îți slăbește credința și te cufunzi, întinde-ți mâinile spre Domnul și strigă-L pe El să te scape! Și El îndată te va auzi.
O, Doamne Iisuse, Îți mulțumesc că m-ai chemat și pe mine să „umblu pe apă”. Mi-ai scos mereu în cale apă și valuri înfuriate și m-ai chemat să pășesc peste ele cu îndrăzneală, în numele Tău.
O, iartă-mă, Iisuse Doamne, că Ți-a trebuit atâta timp și atâta dragoste până m-ai învățat să umblu pe apă! O, iartă-mă pentru șovăielile mele, pentru puțina mea credință! De atâtea și atâtea ori, am început să mă cufund și Tu, Doamne, m-ai mustrat blând, m-ai apucat de mână și m-ai scăpat.
Robul Tău se află iarăși pășind peste o apă înfuriată. Întărește credința robului Tău! Întărește-mă, să pășesc mereu înainte peste valuri și furtuni, până în clipa când voi scăpa la odihna Ta cea dulce, care ne așteaptă pe toți cei ce trăim pentru Tine și ne jertfim pentru Tine!