594. O istorioară din Abisinia
Pr. Iosif Trifa - 600 de istorioare
Abisinia e și țara munților înalți, printre care șerpuiesc râuri năvalnice, cu torente de munte.
În legătură cu aceste râuri, pe alocuri se poate vedea, prin Abisinia, un lucru interesant și plin de înțeles duhovnicesc.
Când localnicii trec astfel de râuri, caută mai întâi câte o piatră grea, o ridică în spate și trec cu ea prin valurile apei năvalnice.
De ce acest lucru? De ce o piatră grea în spate? Pentru că tocmai această piatră îi apără să nu-i ducă apa. Piatra îi face mai grei și torentul nu are putere să-i târască cu el. Fără piatră, fără greutate, i-ar duce valul și i-ar îneca apa.
Așa sunt și necazurile și suferințele din lumea aceasta. Ele ni se pun pe umeri ca o piatră grea, ca o cruce grea. Dar această greutate este o greutate binecuvântată. Ea ne face mai grei și ne dă putere să trecem prin valurile acestei lumi. Ne apără să nu ne târască valul acestei lumi.
Să ne purtăm crucea cu resemnare! Ea ne este o greutate binecuvântată care ne apără de înec și pieire sufletească.
Mai bine până la sfârșitul vieții cu „piatra” în spate, cu crucea în spate, decât să ne ia și să ne înece valurile ispitelor și păcatelor! Eu m-aș fi înecat de mult, de mult, dacă Domnul, în marea Lui îndurare, n-ar fi pus pe umerii mei piatra și crucea cea grea a suferințelor; cruce pe care eu Îl rog pe Domnul să nu mi-o ia, ci, când va trebui, să o facă mai grea, pentru ca, la urmă, să dobândesc mântuirea și Ierusalimul cel Ceresc. Amin.