Al 13-lea popas din durerile Crucii

Mântuitorul e coborât de pe Cruce

Trupurile celor răstigniți pe cruce se îngropau în locuri pângărite, într-un loc anume ales pentru acest scop. Mântuitorul fu cruțat de această batjocură, căci, făcându-se seară (adică Vineri seara), a venit un om bogat din Arimateea, numit Iosif, fiind sfetnic însemnat în sfatul cel mare, bărbat bun și drept, care și el aștepta Împărăția lui Dumnezeu și fiind ucenic al lui Iisus, însă într-ascuns, căci se temea de iudei. Omul acesta, care nu luase parte la sfatul și fapta iudeilor, îndrăznind, a intrat la Pilat și a cerut trupul lui Iisus. Și înțelegând Pilat că Iisus a murit, a poruncit să se dea trupul lui Iosif. Și Iosif, cumpărând giulgiu curat, a mers să pogoare pe Iisus de pe cruce. Și a venit și Nicodim, cel care venise mai înainte noaptea la Iisus, și a adus amestecătură de smirnă și de aloe ca la o sută de litri. Și au luat trupul lui Iisus și L-au înfășurat în giulgiu și miresme, așa cum este obiceiul iudeilor a îngropa” (In 19, 38-40).

O, ce înfricoșată vedere! „Ca un om Se vede mort și fără de chip Cel Care era mai frumos decât toți oamenii și firea toată a frumsețat”. Lângă El, iată și pe îndurerata Mamă, izvoare de lacrimi cu tânguiri vărsând și grăind: „Vai mie, Lumina lumii, vai, Lumina mea, Iisuse, Preaiubite al meu! O, Dumnezeule și Cuvântule, o, Bucuria mea, cum voi răbda îngroparea Ta? Mi se rupe inima ca unei Maici. Cine-mi va da apă și izvoare de lacrimi, ca să plâng pe Domnul meu Iisus? O, munți înalți și dealuri și voi, oameni, toți, plângeți și vă întristați împreună acum și cu mine tânguiți-vă!...”.

Pe locul unde L-au uns pe Iisus cu miruri este azi o piatră de marmură scumpă (așa-numită „piatra ungerii”), deasupra căreia ard neîncetat candele de aur și de argint. Acest loc se află îndată la intrarea în Biserica Sfântului Mormânt. Am vorbit despre el pe larg la începutul cărții, unde i-am dat și fotografia. Acesta e al 13-lea popas din drumul mântuirii noastre.