Alcoolul și sănătatea
Pr. Iosif Trifa - Alcoolul - duhul diavolului
Alcoolul este și cel mai mare dușman al sănătății trupești
Alcoolul este un beteșug rău, o boală grea nu numai pentru suflet, pentru sănătatea cea sufletească, ci și pentru cea trupească a omului. Precum alcoolul este un izvor de rele pentru suflet, tot așa pentru viața trupească a omului este un izvor de beteșuguri, de ticăloșie trupească. Alcoolul e cu adevărat vrăjmașul cel mare de care zicea Mântuitorul că „omoară și trupul, și sufletul omului”.
Cea mai grea lovitură o primește, cu alcoolul, inima. Se spune că băutura veselește inima omului. Da, însă ce se întâmplă cu acest prilej? Ascultați ce spune un medic vestit din America. Alcoolul silește inima omului să bată mai mult decât sunt bătăile ei regulate. S-a constatat că o sticlă de bere provoacă 4000 de bătăi de inimă mai multe la zi. Un sfert de litru de rachiu provoacă 50.000 (cincizeci de mii) de bătăi de inimă mai multe pe zi decât e bătaia inimii. Prin aceste bătăi silite, mușchii inimii slăbesc. Alcoolul este, pentru inimă, tocmai ceea ce este biciul pentru calul cel istovit. Îl lovești cu biciul și se asprește o clipă, dar pe urmă se oprește și mai istovit. Așa lovește și alcoolul inima omului.
În chipul următor se vede inima omului bețiv mai mare decât a celui sănătos. Asta vine de acolo că inima bețivului se lărgește, trebuind să prelucreze băutura cea multă. Inima bețivului capătă o grăsime de putregai (așa cum e și fața lui), se puhăvește, se lăbărțează, mușchii i se tocesc, corzile i se descoardă (de aceea bețivul este un discordat), vinele și arterele se întind și își pierd frăgezimea. O astfel de inimă se cheamă în lumea medicală „inimă de bou” (parcă mai potrivit ar fi „inimă de porc”). E o inimă ce și-a pierdut puterea, e o inimă bolnavă.
Iată, iubite cititorule, ce face beția cu vasul cel mai ales ce-l are omul înăuntrul său. Inima ar trebui să fie lăcașul Duhului Sfânt și iată băutura cum a stricat-o și a făcut din ea o „inimă de bou”, adică de dobitoc.
Dar, alături de inimă, tot atât de mult suferă pe urma băuturilor și bețiilor și alte organe, stricând sănătatea trupească a omului. Priviți, spre pildă, chipul următor și vedeți ce face beția cu rinichii omului. Rinichii sunt de cea mai mare însemnătate pentru viața și sănătatea omului, căci ei aleg și strecoară sucurile ce au ieșit din băuturile și mâncările ce le mâncăm și bem. Rinichii aleg pe cele bune iar pe cele rele și de prisos le dau afară.
Însă ce se întâmplă la cel băutor? Rinichii nu mai pot birui cu atâta otravă și materie rea ce o dă alcoolul spre strecurare și se ofilesc ca o floare ce se usucă înainte de vreme. Rinichii bețivilor se zbârcesc, scad și își pierd puterea de lucrare. Asta-i și pricina că unii bețivi capătă un fel de grăsime din care nu s-a strecurat otrava alcoolului, ci a rămas acolo în ea. De aici și gusturile ciudate ale bețivilor de a nu simți foamea când beau, a pofti acreli etc. Iată ce face băutura și cu sănătatea omului!
Și mai mare este prăpădul ce-l face alcoolul cu stomacul (rânza) omului. Stomacul omului sănătos are așa-numitul „suc gastric” care asudă prin niște mici găurele din pereții stomacului un fel de suc care ajută mistuirea (măcinarea) mâncării.
La omul băut, pe pereții stomacului se așază un fel de var din băutură care închide găurelele sucului gastric și astfel împiedică mistuirea și ruinează sănătatea.
Stomacul bețivului e plin de un fel de crețe și pe fața lui. Alcoolul ruinează „moara” stomacului și, stricând această moară, ruinează și corpul.
O fioroasă constatare
Un profesor, medic vestit, cu numele de Pelman, de la Universitatea Bonn (din Germania), s-a apucat și urmărit pe cale științifică și medicală pe toți urmașii și descendenții unei femei bețive, Ada Surelis, moartă la vârsta de 60 de ani. Învățatul a aflat că această femeie a avut 701 urmași, copii, nepoți și strănepoți. Și acum iată ce a aflat despre acești descendenți: 100 erau copii nelegitimi (bitanci), 142 cerșetori, 156 cu epilepsie (fras, nevoie), 64 bolnavi în spitale, 181 desfrânate și 70 osândiți pentru diferite crime.
Iată cum beția se face un izvor de rele și răutăți și otrava ei trece din sânge în sânge până la a 7-a și a 8-a spiță de oameni. Învățatul arată că popoare și neamuri întregi se pot pustii cu totul prin otrava alcoolului.
Iată-l pe „taica” Alcolul cu cele două „fice” ale sale
Cele mai teribile boli își au născarea în băuturile îmbătătoare, în alcool.
Foarte potrivit e pus alături alcoolul în chipul unui „tată “ a două „fete”: oftica și bolile lumești.
Oftica e boala plămânilor: e o boală cumplită ce nu iartă. De regulă, această boală e a celor ce apucă cu băuturile; e a celor ce-și macină sănătatea și vlaga trupească prin cele birturi, e a celor ce, în loc de pâine și lapte, se hrănesc cu alcool.
O altă „fiică” a alcoolului sunt bolile lumești. Pe la birturi și pe la beții se aprind poftele și se fac desfrânările. Alcoolul aprinde poftele, această aprindere duce la desfrânare, iar aceasta, la teribile boli lumești. Tineri cu fața de trandafir își pierd într-o noapte sănătatea cea trupească și își umplu oasele pe o viață întreagă cu cumplita boală lumească ce se cheamă sifilis (freanț). Despre aceștia zice înțeleptul Solomon că „vor geme pe urmă când li se va istovi carnea și trupul” (Pilde 5, 1-12).
Oftica și bolile lumești se țin deolaltă ca două surori și fiice ale alcoolului. Oriunde bântuie alcoolismul, acolo veți întâlni și pe cele două fiice ale lui: oftica și bolile lumești.
Și cancerul
În timpul din urmă, medicii au aflat că alcoolul ajută foarte mult și la așa-numita boală a cancerului. Cancerul încă este un prunc al alcoolului.
Cancerul este o rană, o bubă rea ce greu se mai poate vindeca. Bețivii capătă rana aceasta în stomac și - după ce o irită mereu cu otrava băuturii - se prăpădesc cu zile.
Consumăm 500 milioane litri alcool anual
Ce spune o statistică
După o statistică mai nouă, rezultă că România consumă 50 de mii de vagoane, adică 500 milioane litri de alcool, cu următoarele repartiții: 335 milioane litri de vin, 5 milioane litri de șampanie, 50 milioane litri de bere și 20 milioane litri de țuică și rachiu. Se vine, deci, în medie pe fiecare cap de român 30 litri de alcool. Vai de capul nostru!
În același timp, o statistică a Ministerului de Agricultură arată că laptele ce se consumă în țară abia dă un litru de lapte pe cap de locuitor. Iar fabricile de zahăr arată că produsul lor dă abia un kilogram de zahăr pe cap de locuitor. Deci, pe fiecare cap de român se vine anual 30 litri de alcool, un litru de lapte și un kilogram de zahăr. Bine mai stăm!