Și, fiindcă Betania era aproape de Ierusalim, cam la cincisprezece stadii.
Ierusalimul în înțeles duhovnicesc închipuie locul sfânt, locul prezenței statornice în Hristos,
starea înalt duhovnicească,
nivelul înalt de trăire curată,
locul unde Prezența lui Dumnezeu strălucește cel mai puternic...
Înălțimea de unde se răspândește mai curat lumina cunoașterii și trăirii Cuvântului lui Hristos,
centrul spiritual
și starea după voia lui Dumnezeu.
Betania, era aproape de Ierusalim! Adică de acest Ierusalim.
Iată acest lucru, ne arată un adevăr pe care fiecare din noi l-am putut vedea din umblarea și experiența noastră. Și anume că există unele nu numai suflete sau familii, ci și chiar localități întregi, care prin firea lor sunt mai aproape de Dumnezeu,
mai cu respect față de lucrurile sfinte,
mai cu evlavie de Casa Domnului,
mai cu frică de păcat,
mai cu dragoste de aproapele,
mai cu temere de Dumnezeu,
mai cu ascultare față de Cuvântul Evangheliei
și mai primitori de Hristos!
În astfel de localități nimeni nu are față de Hristos o purtare vrăjmașă.
Nimeni nu se ridică pe față cu ură răufăcătoare față de El
și cu prigonire, cu batjocură, cu dispreț,
sau cu vicleșuguri și cu răzbunări
împotriva Lucrării lui Dumnezeu și a vestitorilor lui Hristos.
Acolo până și copii cunosc cântările Domnului și chiar cei mai depărtați de credință, au față de cele sfinte un respect evlavios și o atitudine plină de bună cuviință. Ferindu-se să nu se atingă necuviincios de nimic din aceste lucruri sfinte.
În astfel de localități se găsesc cele mai multe case în care Domnul Isus și ai Lui sunt totdeauna primiți cu dragoste,
găzduiți cu bucurie
și petrecuți la plecare cu respect și cu recunoștință.
În astfel de localități trăiesc sufletele cele mai scumpe și se adună amintirile cele mai de neuitat.
În astfel de cetăți Cuvântul Domnului este cald,
rugăciunea este puternică,
părtășia este dulce,
cântarea este voioasă,
petrecerea este plăcută,
Duhul este slobod și trăirea este totdeauna fericită.
Pentru că totdeauna acolo ești cel mai aproape de Dumnezeu,
ești cel mai aproape de Locul unde locuiește El, aproape de Ierusalimul Său.
Tot ce este mai frumos în amintirile noastre
și mai înalt în simțirile noastre
și mai puternic în trăirile noastre
și mai de preț în realizările noastre
și mai de neuitat din viața noastră
- acolo le-am trăit!
În zilele petrecute acolo, în case de acolo și cu suflete de acolo.
Câtă vreme vor fi astfel de cetăți, nici nădejdea pentru celelalte nu-i pierdută!
Până va mai fi o Betanie, putem nădăjdui pentru o mie de Sodome,
și până Hristos va mai avea pe pământ un prieten, putem nădăjdui pentru un mare număr de dușmani și pentru o nenumărată gloată de nepăsători,
și până va mai avea Hristos o casă undeva în care să stea, putem nădăjdui și pentru toate celelalte case ale acelei cetăți.
O, ce mare har este pe pământ prezența acestor case și familii și suflete, în care locuiește Hristos.
Cât de multă prețuire ar trebui ca să le arătăm noi toți, acestora, care sunt o binecuvântare a tuturor
și ce fierbinte ar trebui să ne rugăm noi toți și neîncetat pentru păstrarea și înmulțirea lor.
Căci casele acestea,
Martele, Mariile și Lazării aceștia,
sunt singurele comori neprețuite pe care le mai are pământul acesta, vrednice de Dumnezeu.
Și din pricina cărora, ne rabdă și pe noi ceilalți.
Slavă veșnică Ție Dumnezeul Dragostei și al Prieteniei adevărate și fericite!
Din tot sufletul nostru Îți mulțumim pentru toate cetățile și casele și sufletele iubite, pe care le-am cunoscut mai aproape de Ierusalimul Tău și de admirația noastră,
- și lângă care am petrecut neuitate clipe și zile, din viața noastră, în bucuria și fericirea strălucită a prezenței Tale,
și în negrăita lumină a Ierusalimului Tău cel Sfânt.
Binecuvântează Doamne Isuse, cu o veșnică răsplată, sufletele și casele iubite, unde Tu și ai Tăi au fost găzduiți de mame și surori neuitate,
de frați și prieteni preaiubiți,
de inimi și de iubiri cu adevărat curate și pline de bunăvoință, nu numai să nu le uităm niciodată, ci să se și roage necurmat pentru fericirea lor (Psalm 128, 4-6).
Te rugăm Preadulce Isuse, fă prin Duhul Tău cât mai multe astfel de suflete,
cât mai multe astfel de case
și cât mai multe astfel de cetăți
și mereu așa, până când toate și până când toți vor ajunge mai lângă Ierusalim.
Până când lumina fericită a prezenței Tale
și înrâurirea binefăcătoare a ascultării Tale
și căldura dulce a părtășiei cu Tine
ne va cuprinde, mântuitoare și fericită, pe toți oamenii și toate cetățile noastre.
Amin.