Mi-e veşnică viaţa
Traian Dorz - Hristos - Învierea noastră
Mi-e veşnică viaţa, dar drumul ei mereu
e-n umbră şi-n lumină urcând spre Dumnezeu
mi-e veşnică viaţa, doar forma ei trecând
e alta pururi alta, mereu alt chip având.
Din Dumnezeu Eternul Izvor al Vieţii ies
alcătuit în chipul crezut dar ne-nţeles
trimis pentru-o lucrare şi-un ţel nepieritor
cuprind eterna taină şi ard eternul dor.
Vegheat de Ochiul Veşnic de-a pururi neascuns
cu limpede lumină e-adâncul meu pătruns
ştiut cu uşurinţă ce sunt şi ce-am să fiu
nicicând în prea devreme, niciunde-n prea târziu.
Rotaţia vieţii urmând acelaşi drum
de-a pururi alta-i starea cu fiecare-acum
de-a pururi mai spre nalte şi fericite stări
port steagu-acestei sfinte şi unice chemări.
Mai luminos mi-e totul şi tot mai înţeles
cu orice pas de neguri mereu mai sigur ies
şi-mi creşte fericirea cu cât sunt mai cuprins
mai treaz în strălucirea din care sunt desprins.
... O, Viu Izvor al Vieţii, spre forme-n veci mai noi
şi stări în veci mai nalte suim spre Tine roi,
fă tot ce-n noi e moarte topindu-se pe drum
s-ajungem numai viaţă în Veşnicul Acum!
+
Şi Destinul şi Nimicul au un chip acoperit,
numai în Hristos ne este acest chip descoperit.