Astfel este pâinea, care s-a coborât din cer, nu ca mana, pe care au mâncat-o părinții voștri, și totuși au murit: cine mănâncă pâinea aceasta, va trăi în veac.
Sărmanii oameni care s-au hrănit cu mană,
cu învățături fără viață, adică fără Hristos,
în ce lipsuri și în ce foamete și sărăcie sufletească au trăit și au murit ei!...
Sărmani oameni care se mai hrănesc și astăzi cu învățături și învățători fără Hristos!
Cu literatură fără Hristos,
cu idei fără Hristos,
ci distracții și cu artă fără Hristos,
cu filozofie și muzică fără Hristos!
- în ce sărăcie și uscăciune sufletească trăiesc și mor aceștia!
Dar și mai nenorociți sunt cei care se hrănesc cu credințe și cu religii fără Hristos. Toate acestea sunt mai slabe ca mana, nu potolesc foamea nici măcar în momentul când sunt consumate, deci cum să fie hrană și putere pentru suflet în încercările și lipsurile din vremurile grele ale suferinței îndelungi.
Dar ce minunată este Pâinea sățioasă și bună a lui Hristos!
Hrana aceasta îndestulătoare cu care cineva hrănindu-se capătă vigoare duhovnicească, rezistență și creștere plină de sănătate, încât are îndeajuns putere atât pentru ele cât și pentru alții. Nu numai în zilele de belșug, ci și în vremuri grele de foamete și lipsuri.
O, voi toți frații și surorile noastre fără Hristos, care alergați să vă potoliți setea după frumos, după curat, după înălțător, în lucruri lumești, nu vă obosiți zadarnic:
Lumea n-are pâine, ci vă dă numai mană amară, fără putere și fără dulceață,
- veniți la Hristos! Ceea ce vă va da El sufletelor voastre întrece nespus de mult tot ce ați putut afla până acum în lume.
Veniți și veți vedea!
Iar voi suflete nefericite care după ce ați gustat pe Hristos, v-ați întors înapoi la vărsăturile lumii, un veșnic vai vouă!
Nimeni dintre cei din iad nu vor fi atât de nefericiți ca voi.
Și nimeni nu va plânge mai amar ca voi, harul pierdut...
O, Pâine Cerească și Veșnică, Isuse Doamne,
fii în vecii vecilor binecuvântat, căci Te-ai apropiat și de noi, și iubindu-ne ni Te-ai dăruit din belșug, dăruindu-ne înțelegerea și puterea, gustul și fericirea vieții celei noi, pe care nici n-o bănuiam când ne hrăneam numai cu mana slabă a lucrurilor fără Tine.
Îndură-Te și Te dăruiește din belșug și acelora care nu cunosc decât mana,
ca gustând și ei din Tine, cu toții să aibă viață.
Amin.
+
Cât de nedesăvârșite-s legile-omenești mereu
pe lângă desăvârșirea legilor lui Dumnezeu:
cele omenești sunt numai pedepsiri și-amenințări,
legile cerești sunt numai răsplătiri și îndrumări.