V-am spus aceste lucruri, pentru ca, atunci când le va veni ceasul să se împlinească, să vă aduceţi aminte că vi le-am spus. Nu vi le-am spus de la început, pentru că eram cu voi.
Scumpul nostru Mântuitor Isus Hristos, în seara când le-a adus toate aceste cuvinte, Îşi petrecea cu ucenicii Săi ultimele Lui clipe liniştite, dinaintea Patimilor şi a Învierii Sale.
- V-am spus aceste lucruri - le-a zis El - pentru ca atunci când le va veni ceasul să se împlinească, să vă aduceţi aminte că vi le-am spus. Nu vi le-am spus de la început, fiindcă eram cu voi...
Ca Fiu al lui Dumnezeu, Dumnezeu fiind El Însuşi, venit să împlinească Marea Lucrare de Mântuire a Lumii, după Voia şi Planul Tatălui Ceresc - Isus Hristos dădea ucenicilor şi urmaşilor Săi, ultimele Sale învăţături, rostite cu graiul Său pe pământ.
Ca Atotcunoscător al Viitorului, Domnul îi înştiinţa pe cei ce până acum fuseseră clipă de clipă cu El - că mai departe vor trebui să meargă, (omeneşte vorbind), singuri.
Căci abia după despărţirea Lui de către ei, va începe adevărata lor luptă şi marea lor lucrare. Opera pentru care ei fuseseră aleşi de către Dumnezeu - chemaţi şi trimeşi până la marginile veacurilor şi ale neamurilor.
Şi pentru că ei trebuiau să cunoască nu numai Ţinta şi nu numai Solia care trebuiau să o poarte, ci şi piedicile pe care vor trebui să le întâmpine şi să le treacă,
şi vrăjmaşii cu care vor avea de luptat
şi loviturile pe care vor avea să le primească pentru Numele Lui şi pentru numele lor,
- Domnul Isus nu le-a ascuns nimic, le-a spus pe faţă totul, atât cu privire la suferinţa pentru El, cât şi la slava de la El.
Toate înştiinţările din Cuvântul lui Dumnezeu au un ceas al împlinirii lor.
Nici unul din cuvintele Lui,
dar chiar nici unul,
nu este lipsit de putere şi nu este fără un ceas al împlinirii sale.
Cele ce s-au împlinit înseamnă că şi-au avut ceasul lor în timpul trecut.
Cele ce încă nu s-au împlinit, înseamnă că îşi au ceasul lor sigur în timpul viitor,
căci tot ce se întâmplă pe pământul acesta, este numai împlinirea Cuvintelor lui Dumnezeu.
Pentru ochiul pătrunzător al unei credinţe înţelepte, lumea întreagă şi Timpul întreg sunt ca un cadru al întinderii şi al duratei în care se desfăşoară împlinirea cuvintelor lui Dumnezeu, pe pământ şi cu el, printre oameni şi cu ei.
E uimitor şi minunat pentru privirile credinţei adevărate şi adânci, de a vedea cum tot ce a spus mai dinainte Înţelepciunea lui Dumnezeu, Puterea Lui le aduce la împlinirea în cadrul rânduit de El pentru aceasta. Şi arătat mai dinainte în Cartea Lui sfântă.
E uimitor şi minunat să vezi, cum şi oamenii şi întâmplările vin din toate părţile şi se aliniază în aşa fel încât, unii cu alţii şi unele cu altele, se ajută şi colaborează spre a împlini ceea ce a hotărât mai dinainte Mâna Sa şi Sfatul Său (Fap. Ap. 4, 28),
- în felul şi în ceasul mai dinainte profeţit de El.
Chiar şi noi înşine am văzut cu ochii noştri, dacă am vrut să luăm seama, la atâtea profeţii pe care le-am văzut împlinindu-se.
Chiar şi cu noi înşine s-au petrecut o mulţime de astfel de împliniri, dacă ne mai putem aduce aminte.
Şi nu ne-ar mai ajunge nici vremea şi nici locul să înşirăm noi acum atâtea dovezi din care am căpătat o nezguduită încredinţare despre acest adevăr, dovezi pe care nimeni nu ne poate face să le uităm sau să le tăgăduim.
Unele din astfel de împliniri, le vedem fiindcă se petrec prea repede şi prea izbitor. Sau fiindcă se întâmplă cu noi înşine.
Dar oare câte din ele nici nu le băgăm de seamă, fiindcă se petrec fie pe o arie mai largă în spaţiu şi în timp, fie cu alţii. Dar toate se împlinesc.
Unele ne depăşesc nu numai priceperea sau numai cunoştinţele, ci şi timpul vieţii noastre. Şi de aceea nu le vedem acum chiar pe toate. Dar va veni vremea să le vedem,
pentru că toată istoria omenirii, toată istoria fiecărui popor în parte şi toată istoria fiecărui om chiar,
- este numai împlinirea cuvintelor lui Dumnezeu, rostite despre aceasta mai dinainte chiar de a fi această istorie.
Şi până când nu va mai fi ea.
Fratele meu şi sora mea - priveşte marea desfăşurare a împlinirii cuvintelor lui Dumnezeu în Sfânta Scriptură,
în istoria lumii,
în viaţa tuturor oamenilor,
şi chiar în viaţa ta.
Priveşte cum s-au împlinit toate într-un ceas, în ceasul lor.
Şi adu-ţi aminte că şi tu ai un ceas!
Când ţi-ai avut ceasul naşterii tale - te-ai născut...
Apoi ai avut un ceas, pentru fiecare din evenimentele vieţii tale. Sau vei avea.
Şi multe din cele ce le aveai de făcut, sau de petrecut, şi-au avut ceasul lor şi s-au dus,
dar cine ştie câte ceasuri mai ai, şi câte din gândurile şi din întâmplările pe care le mai aştepţi - îşi vor mai avea vreun ceas al împlinirii, sau nu şi-l vor mai avea...
Este sigur însă, că un ceas al chemării şi al mântuirii ţi-a rânduit şi ţie Dumnezeu.
Oare ai cunoscut tu acest ceas?
Oare ţi-ai adus aminte în ceasul acela de voia lui Dumnezeu ca s-o asculţi? De Domnul Isus, ca să-L primeşti?
Dar dacă n-ai avut până acum un astfel de ceas, iată-l acuma!
Primeşte-L pe Domnul Isus acum, în inima şi în viaţa ta!
Nu lăsa să treacă şi acest ceas, fără să-L primeşti. Căci după aceasta s-ar putea să vină numai ceasul morţii tale.
Şi atunci ar fi prea târziu.
Slavă veşnică Ţie Marele nostru Dumnezeu şi Mântuitor,
al cărui Cuvânt este Adevărul
şi a cărui Voinţă este mântuirea pentru toţi oamenii.
Te rugăm dăruieşte-ne înţelepciunea care să vadă şi să înţeleagă vremea şi datoria pe care o avem
şi dăruieşte-ne fiecăruia puterea şi voinţa înfăptuirii acestei datorii, puterea şi voinţa ascultării şi primirii voii Tale,
ca să ne mântuim cu toţii până nu trece ceasul nostru... şi clipa noastră care este viaţa aceasta, atât de scurtă şi trecătoare.
Amin.