Azi când anul vechi Isuse
Traian Dorz - Cântări Îndepărtate
Azi când anul vechi Isuse, de la noi se duce iară
şi când anul nou aşteaptă
mâine-n prag să ne răsară,
ca de-atâtea ori şi-acuma, în genunchi cu umilire
noi Ţi-aducem printre lacrimi
rugăciuni de mulţumire.
... Mulţumire că şi-n anul ce se duce, Tu Isuse
ne-ai adus îmbelşugarea bucuriilor nespuse
şi ne-ai ocrotit viaţa cu puterea Mâinii Tale
să putem urca spinoasa, dar slăvita Crucii cale
mulţumire că pe umeri ne-ai pus dulcea Ta durere
să putem simţi duioasa Mâinii Tale mângâiere,
c-ai făcut mereu să trecem văi de moarte şi tristeţe
să putem slăvi pe urmă Slava Sfintei Tale Feţe...
Mulţumiri şi pentru-acele lacrimi grele şi amare
care ne-au făcut mai dulce
şi mai scumpă-a Ta cântare,
mulţumiri şi pentru umbra de necaz
şi de urgia
care ne-a făcut pe urmă mai gustată bucuria
şi că ne-ai lăsat pe-o clipă
în a lumii joasă pleavă
numai ca să poţi pe urmă
să ne nalţi spre culmi de slavă,
c-ai lăsat să ne lovească palme grele de-ncercare
tocmai ca să poţi pe urmă cu-a Ta dulce alinare
să ne schimbi îndurerarea în slăvită sărbătoare
şi să răsplăteşti puţina noastră umbră de răbdare
cu belşug de fericire şi de binecuvântare
noaptea pătimirii noastre s-o faci zi de sărbătoare.
O, şi-acum Isuse Doamne
pentru anul care vine
calda noastră rugăciune
o-ndreptăm smeriţi spre Tine
să-ntăreşti dorinţa noastră de-a rămâne
pân-la moarte
purtători ai Vieţii Bune, mai departe,
mai departe,
să călcăm mereu pe urma urmei Tale-nsângerate
fericiţi fiind atuncea când răbdăm pentru dreptate.
Iar dacă mărturisirea dragostei şi Jertfei Tale
ar aduce vieţii noastre alte suferinţi pe cale,
Te rugăm atunci
în faţa feţei noastre zbuciumate
să răsai pe-o clipă slava răsplătirii minunate.
Că-i de-ajuns din strălucirea bucuriei ei o rază
pe noptarea suferinţei şi durerii să ne cază
ca nădejdea să ne nalţe,
să ne poarte, să ne crească
peste orice-mpotrivire şi cruzime omenească.
Doamne, suntem slabi
şi greul doborî-ne-ar şi ne-ar frânge
pâlpâirea vieţii noastre într-o clipă ni s-ar stânge
dacă Mâna Ta cea bună,
dacă grija-Ţi iubitoare
n-ar veghea asupra noastră cu o zilnică-ndurare.
De aceea necurmate rugăciuni nălţăm spre Tine
şi de-a mulţumirii lacrimi inimile noastre-s pline
căci în ajutorul nostru Te chemăm în orice vreme,
când de ziua viitoare inima mereu se teme.
Dincolo de uşa-nchisă a clipitei viitoare
numai Singur Tu o Doamne, a cunoaşte eşti în stare
numai Tu, căci numai Ţie viitorul se arată
de aceea ni Te cere, Doamne, azi fiinţa toată
că-n atâtea mii de lipsuri
şi-n atâtea trebuinţe
Tu eşti unica-mpăcare a întregilor dorinţe,
Tu în ziua
şi în anul
şi-n viaţa care vine,
dăruieşte-ni-Te nouă să putem trăi prin Tine.
Ne fii Mamă
şi Prieten
şi Nădejde
şi Lumină.
Fiecare suflet care doar cu Tine se alină
să fii hrană, băutură
şi putere liniştită,
fiecăruia în foame
şi în sete şi-n ispită.
Tu să fii neprihănirea
şi sfinţirea luminoasă
dragostei adânci ce luptă
să-Ţi rămână credincioasă.
Zilnic sufletul ni-l scaldă în a cerurilor ape
să-l simţim în orice seară
lângă Tine, mai aproape.
Dă-ne inimii adânca şi curata părtăşie
cu mulţimea celor care Te iubesc în curăţie,
fă-ne tot mai blânzi, mai darnici,
mai cu milă de oricine,
schimbă-ne mereu o Doamne,
pân-vom semăna cu Tine.
Numai astfel liniştită poate inima s-aştepte
Viitorul cu răsplata Judecăţii Tale drepte,
numai astfel cu-mpăcare poate inima să vină
către noul an
cu zâmbet de încredere senină...
Căci când astfel toată viaţa
zi şi noapte-ar fi trăită
orişicare-ar fi din urmă,
orişicare-i fericită!