Bucurie și nefericire
Traian Dorz - Pășunile Dulci
1 - Nici o bucurie din lumea asta, pe care o poate simți o inimă omenească, nici înainte nici după aceea, nu se mai poate asemăna cu aflarea lui Hristos.
Cu priveliștea vederii mântuirii Lui.
Cu strălucirea dobândirii iertării Sale.
Nefericit cu adevărat este numai acela care nu află niciodată această bucurie.
2 - Dorim și noi Mântuitorul nostru Preaiubit să-Ți cântăm într-un nesfârșit cor, nesfârșita noastră mulțumire pentru răscumpărarea pe care ne-ai adus-o prin Patimile Tale
și pentru mântuirea pe care ne-ai dat-o prin Învierea Ta.
Ajută-ne să ridicăm fapta până la dorință.
3 - În strălucita Ta Înviere Isuse Doamne, noi sărbătorim cea mai desăvârșită și atotcuprinzătoare biruință.
În Învierea Ta, se împlinesc toate profețiile trecutului și de la ea încep toate făgăduințele viitorului.
La Învierea Ta, se sfârșesc Mărturia și Patimile Tale, și de la ea pornesc nădejdea și așteptările noastre.
4 - În timp ce oricare altă sărbătoare se cuprinde numai pe sine însăși, Sărbătoarea Învierii Tale Isuse Dumnezeul nostru, le cuprinde pe toate câte au fost înainte de ea. Și câte vor mai fi în urmă, până în veci și în veci.
Ea este Sărbătoarea Biruinței Veșnice.
Sărbătoarea Cântării Veșnice,
Sărbătoarea Luminii și Fericirii Veșnice...
5 - Cele mai slăvite făpturi din Cer alcătuiesc mereu cântări noi, pentru a cânta și a înălța veșnic, lauda Marelui nostru Dumnezeu și Mântuitor Isus...
Leul și Mielul...
Împăratul și Robul...
Smeritul și Înălțatul...
Învinsul și Biruitorul veșnic - Isus Hristos.
Cele patru făpturi vii și cei douăzeci și patru de bătrâni, s-au proșternut înaintea Mielului... și cântau o cântare nouă zicând: vrednic ești Tu...
6 - Oricine s-a pătruns vreodată de cunoașterea lui Dumnezeu, acela a ajuns neapărat la aceste Dumnezeiești adevăruri.
Acela va îmbrățișa cu o frățească iubire, cu un sfânt respect și cu o blândă înțelegere, pe orice semen, de orice limbă, de orice culoare, de orice convingere,
privind la toți semenii săi cu acei ochi plini de blândețe cu care îi privește Hristos care Și-a vărsat Sângele Său pentru toți și i-a răscumpărat pe toți.
Îi iubește pe toți și îi cheamă pe toți.
Îi unește pe toți și face din toți o unică împărăție.
Toți cei care exclud pe alții, se exclud pe ei înșiși din Împărăția lui Dumnezeu.
7 - Vrednicia se măsoară într-un singur fel: după cât ai putut să suferi pentru împlinirea voii lui Dumnezeu.
Hristos a fost și va fi pe veșnicie vrednic de orice slavă și de orice laudă.
De orice cântare și de orice iubire.
De orice jertfă și de orice preț,
- pentru că El a putut suferi cel mai mult pentru împlinirea voii mântuitoare și plină de cutremur a lui Dumnezeu.
8 - Cât de fericiți trebuie să fim noi, în gura cărora Dumnezeu S-a îndurat să pună același fel de a-L lăuda pe Hristos ca în gura îngerilor Săi!
Cât de minunate și mereu noi cântări, trebuie să alcătuim și noi spre a-I lăuda vrednicia Mielului Dumnezeiesc, care a fost junghiat și pentru păcatele noastre.
Care a răscumpărat pentru Dumnezeu și din limba noastră,
și din neamul nostru,
și din seminția noastră,
- atâtea minunate și scumpe suflete, cu care ne vom bucura aici și în vecii vecilor...
9 - Pe o întindere de o lumină străvezie și strălucitoare ca o mare de sticlă amestecată cu foc,
- și în mâini cu harfele lui Dumnezeu,
- biruitorii tuturor puterilor potrivnice lui Hristos, stăteau cântând...
... și cântarea lor vorbea cât de mare și cât de minunate sunt Lucrările Tale Doamne, Dumnezeul nostru, Atotputernic și Drept!
Cântarea aceasta ar trebui să fie neîncetat și în toate gurile tuturor făpturilor de pe pământ,
- precum este în gurile tuturor celor din ceruri.
10 - O Dumnezeul nostru, din toată inima noastră ne închinăm și noi înaintea Ta.
Și cu toată iubirea și evlavia smereniei noastre, lăudăm Numele Tău, pentru că din adâncul sufletului nostru credem că tot pământul se va teme de Tine,
și toată suflarea va slăvi Numele Tău,
fiindcă numai Tu Cel Singurul Sfânt și Atotputernic, - ești vrednic de aceasta!
11 - Și din adâncul sufletului nostru credem că în curând toate neamurile pământului vor veni și se vor închina înaintea Ta Isuse Doamne.
Mărturisind că Tu ești Dumnezeul și Împăratul tuturor.
O, cât de fericiți vor fi atunci, acei ce, prin primejdii și necazuri, o fac asta acum!
12 - Acum cât încă multe din profeții nu s-au împlinit fiindcă nu le-a sosit încă vremea împlinirii, noi Te lăudăm din tot sufletul nostru Doamne Isuse, deplin încredințați că tot ce ai spus Tu se va împlini întocmai, la vremea sa...
De aceea unim și noi cântările noastre de laudă pentru Tine încă de pe pământ, cu ale celor care Îți cântă Ție din veac în ceruri.
13 - Ce mare har de la Dumnezeu este să fi avut un tată credincios.
Să fi avut un înaintaș care să-L fi cunoscut și ascultat pe Dumnezeu!
În vremile tale grele, sau în zilele tale de bucurie poți vorbi cu Iacov, poți striga spre Dumnezeul tatălui tău...
Poți veni recunoscător la Domnul, - Părintele tău...
deplin încredințat că tu ai pentru cine să strigi
și Dumnezeu are pentru cine să te asculte.
14 - Dacă trăiești și tu la rândul tău în ascultarea în care a trăit tatăl tău față de Dumnezeul lui - atunci vei putea și tu lega cu vrednicie lanțul de aur al credinței înaintașilor tăi, cu urmașii tăi.
Vei fi astfel o verigă binecuvântată în acest lanț binecuvântat.
15 - Să ne rugăm mereu și noi lui Dumnezeu Tatăl nostru, ca să dăruiască și conducătorilor poporului nostru o puternică înțelepciune și o mare blândețe.
Pentru ca ori de câte ori ființa și libertatea neamului nostru vor fi în mare primejdie, - ei să poată sta în fața primejdiei cu putere și cu hotărâre, înlăturând-o cu înțelepciune.
16 - De nimic nu are atâta nevoie o țară în orice vreme, ca de un conducător cu dragoste față de popor, și cu credință față de Dumnezeu.
Sub îndrumarea unui astfel de conducător, poporul va fi apropiat de Dumnezeu, iar Dumnezeu va fi binevoitor față de popor.
17 - În vremile de mare primejdie un conducător de țară credincios este de cea mai mare nevoie.
De multe ori, înțelepciunea și credința unui conducător bun a scăpat de la nimicirea totală pe poporul său.
De aceea este o așa de mare binecuvântare un conducător credincios.
Să-l cerem și noi mereu de la Dumnezeu.
18 - Nu este popor să nu aibă vrăjmași.
Dar poporul cel adevărat al lui Dumnezeu, are cei mai mulți.
Multe popoare au fost nimicite de vrăjmașii lor,
- dar poporul lui Dumnezeu nu va putea fi nimicit niciodată.
19 - Vrăjmașul are urechile cele mai ascuțite și ochii cei mai ageri.
Lucruri pe care prietenul nu le aude și nu le vede niciodată, vrăjmașul le află numaidecât.
Vrăjmașul stă mereu ca un leu la pândă, mereu să audă, mereu să vadă, mereu să știe despre tine totul, spre a se folosi în chip nimicitor de tot ce poate afla împotriva ta și alor tăi...
De aceea rugați-vă necurmat.
20 - Cine este vrăjmaș pentru Oastea peste care este chemat Numele Domnului Isus, acela este un vrăjmaș al Lui.
Cine luptă contra Oastei Domnului Isus, luptă și contra Domnului ei.
Iar cine începe să lupte împotriva lui Dumnezeu, - se știe ce soartă îl așteaptă.
Prietenia Domnului este pentru toți cei ce se tem de El,
dar cei ce rămân până la sfârșit vrăjmași ai Lui, vor fi zdrobiți pe veci.
Să fie.
Amin.