Căldura dragostei Domnului: Mama
Traian Dorz - Scumpele noastre surori
Am purtat de multă vreme cartea aceasta ca pe o sarcină sfântă, ca pe o fiică iubită zămislită în sânul meu, sub inima mea.
Concepută din Cuvântul Sfânt și din Duhul Sfânt, cu fiecare verset, cu fiecare capitol, a crescut și a căpătat chipul curat și sfânt cu care aș vrea să o trimit în lume. Aș vrea să o trimit ca pe o mare și sfântă bucurie ajutătoare tuturor sufletelor cărora le seamănă și vrea să le semene, frumosul chip curat al acestei cărți a mele.
Mi-a fost atât de plăcut să pun din sufletul meu tot ce-mi cerea îmbogățirea și înfrumusețarea tuturor părților ființei cărții acesteia.
În toate părțile ei mi-a fost greu.
Am vărsat multe lacrimi pe înduioșarea paginilor ei.
Am gemut și am oftat adeseori sub greutatea unora din părțile ființei acestei cărți dragi.
Dar am găsit în lumina dăruită de harul ceresc puterea să pun în fiecare parte din ea ceea ce am avut mai curat și mai dulce în inima mea.
Până aici desigur, mi-a fost greu, dar am putut merge.
A fost înalt, dar am putut să zbor...
A fost adânc, dar m-am putut coborî...
Acum însă am ajuns la un loc atât de greu, de înalt și de adânc, că îmi depășește toate puterile de pricepere, de simțire și mai ales de exprimare.
A scrie despre mamă așa cum se cuvine...
A vorbi despre dragostea de mamă,
despre crucea și jertfa mamei,
- aproape că nu pot.
Sunt pe pământ atâtea iubiri pe care le mai poți înțelege - ele sunt oarecum pământești.
Iubirea fiicelor... iubirea prietenilor, iubirea soțiilor chiar...
- dar o iubire ca a mamei cred din toată inima mea că nu mai este alta pe lume.
În ea parcă nu-i nimic pământesc. În ea parcă totul este ceresc.
Puterea iubirii de mamă, statornicia ei, curajul ei, răbdarea ei, căldura ei, bunătatea ei, iertarea ei - nu pot fi apropiate decât de cele ale iubirii lui Dumnezeu.
Se spune neîncetat: - Oamenilor, iubiți pe Dumnezeu care v-a făcut, care vă iubește, care vă rabdă, care vă iartă atât de mult...
Dar cine ar îndrăzni să spună: Dumnezeule, iubește-i pe oameni! - Când vedem fiecare că totul este numai revărsarea iubirii Lui către noi toți.
Se spune neîncetat și trebuie să se spună:
- Fiicelor, iubiți-vă mama!
Soțiilor, iubiți-vă soțul!
Surioarelor, iubiți-vă sora.
- Dar niciodată nu s-a scris și n-a fost nevoie să se spună: - Mame, iubiți-vă fiicele voastre.
Cum nu-i nevoie să spui soarelui: Luminează!
Sau primăverii: înflorește!
Nimeni nu știe acest lucru mai bine ca tine scumpă soră și mamă.
Tu, care ai fost creată de Mâinile Dragostei Dumnezeiești,
din căldura Inimii lui Dumnezeu,
de lângă locul dragostei lui Hristos,
din aluatul însoritelor simțiri ale Duhului Sfânt
- tocmai pentru aceasta.
Tu care ai început să simți acum cum se revarsă în inima ta fericitul șuvoi Dumnezeiesc al iubirii față de rodul sânului tău stâng -
- pe măsură ce va crește în sânul tău, chiar sub inima ta, ființa iubită pe care o hrănești cu tot ce ai mai bun în trupul și în sufletul tău.
Dumnezeu să te binecuvânteze soră și mamă și Dumnezeu te-a binecuvântat, tocmai prin a-ți dărui acest har: harul de a fi mamă.
Harul acesta îți va curăți tot trupul tău de orice rău. Căci sarcina reîmprospătează cu o frumoasă primenire și frumusețe tot trupul femeii.
Iar în sufletul tău se va produce o iubire nemaicunoscută, care va întrece nu numai toate iubirile tale, dar și toate puterile din tine.
În fața nici unei alte ființe pământești nu s-a plecat cu atâta respect un arhanghel ca în fața unei Mame! (Luca 1, 28).
Nici uneia Cerul nu i-a trimis un salut mai cald și sfânt ca aceleia căreia i s-a vestit: un rod sfânt s-a zămislit în tine (Luca 1, 32).
De nici o bucurie atât de sfântă n-au cântat îngerii ca de bucuria unei Nașteri, a Nașterii în care înainte de a se vedea strălucirea Fiului, s-a văzut strălucirea Mamei.
A Mamei care era Ocrotitoarea Ocrotitorului și mijlocul Mijlocitorului mântuirii lumii.
Ridică-ți inima, scumpă soră și mamă, spre lumina acestor sfinte stări.
Și umple-ți sufletul de aceste fericite gânduri, ca să ai toată puterea, toată curăția, toată căldura și tot harul care se va cere pentru a-ți îndeplini această unică și Dumnezeiască chemare: chemarea de a fi mama unui fiu sfânt.
Chemarea de a împrospăta și înfrumuseța cu dragostea inimii tale viața lumii, izvorâtă din dragostea Inimii lui Dumnezeu, prin fiul tău.
Dumnezeu a dăruit inimii tale nu numai o parte din puterea Sa creatoare, făcându-te să zămislești,
- ci te va insufla și cu sfânta pătrundere a înțelepciunii iubirii, prin care să-l crești pentru El.
Pentru ca iubirea ta divină care naște această ființă, să poată veghea asupra fericirii sufletului drag ce-l aduci pe lume.
Dumnezeu ți le va da acestea ca să-ți fie armele cu care să aperi viața și fericirea comorii tale.
Gândul, grija și teama, vor fi de acum încolo partea grea și fericită a inimii tale, mamă.
Vei vedea curând că nimic nu-i mai greu și mai plăcut,
mai dulce și mai amar,
mai luminos și mai întunecat,
mai binecuvântat și mai chinuit
- decât a fi mamă... Decât a fi o mamă sfântă...
Scumpă mamă, de nimic n-ai acum mai mare nevoie decât să te rogi.
Fă-ți din rugăciune izvorul puterii tale,
mijlocul descărcării sufletului tău,
lumina încrederii puternice,
tăria luptei grele și îndelungi,
stâmpărarea inimii însetate de iubire,
despovărarea temerii încrezătoare,
pacea duhului frământat
și liniștea întregii tale ființe.
Rugăciunea mamei este o putere atotputernică.
Nici o rugăciune nu-i ascultată de Dumnezeu mai grabnic și mai deplin decât rugăciunea mamei sfinte.
Nimeni pe lumea aceasta nu are atâtea dovezi de izbăviri, de minuni, de rugăciuni împlinite, de împliniri minunate de către puterea lui Dumnezeu, - ca mama credincioasă.
Toate mamele din lume știu aceasta.
Toate mamele din lume au văzut aceasta.
Căci numai mama nu se roagă pentru ea.
Numai mama se roagă pentru alții.
Numai mama se poate ruga cu atâta putere, cu atâta stăruință, cu atâta căldură, cu atâta încredere - pentru o altă ființă - decât a ei.
Pentru o altă fericire decât a ei.
Pentru o altă mântuire decât a ei.
Pentru toate ale fiului ei.
Rugăciunii mamei nimeni nu-i poate rezista, nici Cerul nici pământul.
Ea răzbate prin orice primejdii,
trece prin orice amenințări
și biruie orice împotriviri.
Singură rugăciunea mamei este în stare de așa cum se cere să fie o rugăciune adevărată.
O rugăciune așa cum o dorește și o cere Dumnezeu.
O, dacă ar ști fiecare mamă cât de mult face rugăciunea, nu numai sufletului ei, ci mai ales sufletului scump al ființei care crește sub inima ei, umplând-o cu lumină, înzestrând-o cu frumusețea și fericind-o cu lumina și harul sfintelor virtuți trupești și sufletești.
Astfel, cu cât mama petrece mai adânc și mai mult în rugăciune, cu atât ființa care se va naște, va fi mai binecuvântată.
Sfânta Fecioară a știut acest lucru sfânt.
Și de aceea îndată ce a primit sfânta înștiințare s-a sculat și a plecat spre munți, gata pentru meditație, gata pentru rugăciune (Luca 1, 39-56).
Acolo împreună cu Elisabeta, o altă mamă sfântă, trebuie să se fi înălțat spre ceruri cele mai sfinte, mai curate, mai fierbinți și mai dulci rugăciuni pe care puterile cerești le vor fi auzit vreodată ridicându-se din vreo inimă omenească.
Așa s-a pregătit Mama cea mai sfântă,
pentru Nașterea cea mai sfântă,
și pentru Viața cea mai sfântă,
prin Jertfa cea mai sfântă,
cu rugăciunea iubirii celei mai sfinte.
Și astfel s-a unit Viața Mamei cu a Fiului.
Jertfa Mamei cu Jertfa Fiului.
Și Slava Mamei cu Slava Fiului Său, de care a unit-o binecuvântarea lui Dumnezeu.
Și de care n-o va mai putea despărți nimeni și nimic. Veșnic și veșnic.
Scumpă soră și mamă, umple-ți inima de aceste puternice gânduri.
Și urmând Pilda Preasfintei Fecioare și Mame, pregătește-te și tu să-ți împlinești marea datorie și sfânta chemare de care este legată prin porunca lui Dumnezeu fericirea și mântuirea ta (1 Timotei 2, 15).
Slavă veșnică Ție, Dumnezeul Iubirii Veșnice.
Slavă Înțelepciunii și Iubirii Tale puternice.
Slavă Bunătății și Iubirii Tale.
Te rugăm umple toată ființa aceasta, sfințită de comoara pe care o poartă, o crește și o apără.
Revarsă-Ți Iubirea cerească și toate darurile harului Tău, peste aceste două ființe, care sunt înaintea Ta priveliștea cea mai strălucită și mai slabă.
Mama și fiul, Doamne, sunt Creaturile Tale care au cea mai mare nevoie de ajutorul Tău. Și de Prezența Ta.
Poruncește îngerilor Tăi să-i păzească în toate căile lor, ca să nu se poticnească de nimic (Psalm 91, 11-12).
Și binecuvântează-le cu cea mai sfântă dintre binecuvântări, pe mama sfântă și pe fiul dulce.
Preasfântă Fecioară și Maică, roagă-te pentru toate mamele sfinte cu fii sfinți.
Dar pentru mamele deosebite, roagă-te și mai mult. Amin.
+
Mama este căldura, este sufletul căminului familial.
Fiul este lumina lui.