Când nu voi mai întoarce...

- în locul unde-am stat

să-mi așezați o harfă,

o carte și-o cunună,

- în harfă mi-e cântarea

în carte-un gând curat

iar în cunună frații

rugându-se-mpreună...

Cu fruntea aplecată

pe-un umăr de-amintiri

simți-veți că văpaia

iubirii-i neschimbată

și toate ale noastre

cărări și întâlniri

se vor topi-n cântare

și-n lacrimi de-orice dată...

Taina puterii și biruinței noastre nu stă în puterea noastră ci în puterea care vine de Sus peste puterile noastre atunci când inima noastră se roagă,

când ochii noștri lăcrimează,

când sufletul nostru se luptă.

Păr. Iosif Trifa.