Foto Traian Dorz

Duh şi viaţă

Traian Dorz - Hristos - Pâinea noastră

Duhul este acela care dă viaţa, carnea nu foloseşte la nimic: cuvintele, pe care vi le-am spus Eu, sunt duh şi viaţă.
Duhul nostru ţine viaţa şi trupul nostru.
Când duhul nostru va părăsi trupul, ceea ce mai rămâne atunci din noi este doar un hoit de care se tem, se înfricoşează şi se depărtează toţi oamenii, chiar şi aceia care ne-au iubit mai mult.
Iubirea şi căldura sunt viaţa cuvintelor noastre.
Când aceste două lipsesc, tot ce mai rămâne din cuvintele noastre este minciună şi prefăcătorie, care îi îndepărtează şi scârbeşte pe toţi.
Duhul lui Hristos este Acela care dă viaţă unui suflet, unei opere, unei adunări, unei biserici.
Căci cine n-are Duhul lui Hristos nu are viaţă şi nu este al Lui (Rom. 8, 9).
Fără Duhul lui Hristos, nimic nu are viaţă, nici putere, nici rost, nici preţ.
Trupul fără viaţă nu foloseşte la nimic; e un cadavru.
Opera fără viaţă nu impresionează pe nimeni; e o mâzgăleală.
Adunarea fără viaţă nu atrage pe nimeni; e o batjocură.
Biserica fără viaţă nu naşte pe nimeni; e o jale.
Toată forma dinafară fără conţinut viu, nu foloseşte la nimic.
Dacă sarea şi-a pierdut gustul ei de sare, ce mai rămâne din ea? (Luca 14, 34).
Şi la ce mai este oare ea de folos după ce şi-a pierdut viaţa şi puterea ei?
Nici pentru pământ, nici pentru gunoi măcar nu mai este bună.
Numai de aruncat şi de călcat în picioare.
Duh şi viaţă este Hristos!
Nu-L înţelegeţi altfel şi nu-L faceţi numai literă şi carne şi interese.
Duh şi viaţă sunt cuvintele Domnului!
Nu le înţelegeţi numai fireşte. Şi nu le credeţi numai lege. Şi formă omenească.
Duh şi viaţă este Dumnezeu.
Nu-L înţelegeţi numai mărginit şi nu-L credeţi numai Chip, după forma sau asemănarea voastră trupească sau sufletească.
Nu-L închideţi numai în templele voastre, departe şi afară de viaţa voastră zilnică!
Fiindcă nici putere, nici lumină, nici viaţă, nu vă mai rămâne în nimic din ce faceţi când vă lipseşte Hristos.
Isus Hristos este şi rămâne, numai acolo unde este Duh de iubire şi viaţă şi sfinţenie.
Şi rămâne numai atâta cât vor fi acestea.
Doamne Isuse, Duhul Iubirii în viaţă şi Puterea trăirii în faptă,
cât de fericiţi suntem noi ori de câte ori Te vedem în lume şi Te simţim în noi.
Te rugăm revarsă-Te mereu prin Duhul Tău în noi, spre a putea trăi tot mai din plin
şi a gusta tot mai des
stările fericite în care Tu eşti totul în noi şi între noi.
Amin.
+
Credincios deplin e-acela ce de toţi e despărţit
dar cu toţi e prin iubire împăcat desăvârşit.