Cap. 11 - Eclesiast

1 - Aruncă-ţi pâinea ta pe ape

căci mai târziu o vei afla.

2 - În şapte şi în opt ţi-o-mparte

că nu ştii ce va mai urma.

3 - Când norii sunt umpluţi de ploaie curând o lasă la pământ

ori încotro-ar cădea copacul, acolo putrezeşte frânt.

4 - Acel ce după vânt se uită n-o să mai semene curând

şi cine tot la nori priveşte nici nu va secera nicicând.

5 - Cum nu ştii ce căi are vântul

nici cum e omul zămislit

aşa nu le-nţelegi pe cele ce Dumnezeu le-a săvârşit.

6 - Din zori îţi seamănă sămânţa şi până-n noapte să înceţi

căci nu ştii asta-i sau aceea, sau ambele-au acelaşi preţ.

7 - Ce dulce e în veci lumina la ochiul care-i sănătos

plăcerea ochiului ce vede, pe ceruri, soarele frumos.

8 - Şi dac-un om ani mulţi trăieşte, se bucure cât timp e viu

căci vin şi anii de-ntuneric, când viitorul e pustiu.

9 - Aleargă tinere...

şi cântă

fii vesel,

mergi pe-a lumii căi

fă tot ce vrei

ia tot ce-ţi cere plăcerea ta

şi ochii tăi

râzi tinere,

fă tot ce-ţi place nepăsător cum vrei, mereu

dar nu uita că pentru toate ai să răspunzi lui Dumnezeu.

10 - Goneşte-orice necaz din suflet

şi-alungă-ţi orice rău din trup

căci tinereţea-i trecătoare şi florile-i curând se rup.