
Cap. 18 - Proverbe
Traian Dorz - Poemele lui Solomon
1 - Cel ursuz întruna caută numai tot ce lui îi place
şi se supără pe-oricare lucru bun care s-ar face.
2 - La nebun nu-i e s-audă şi s-asculte-nvăţătura
ci s-arată că el ştie... căci nu-şi poate ţine gura.
3 - Când cel rău îţi vine-n casă, vine şi dispreţuirea
şi odată cu ruşinea vine şi batjocorirea.
4 - Vorba omului cuminte e ca apa cea adâncă
şi izvoru-nţelepciunii ca izvoarele din stâncă.
5 - Nu e drept s-ai în vedere faţa celui rău vreodată
ca să faci vreo nedreptate celui drept la judecată.
6 - A nebunului cuvinte aduc certuri... el vorbeşte
şi se ceartă şi înjură până lovituri primeşte.
7 - A nebunului pieire este-n vorba lui cea multă
a lui buze sunt o cursă pentru sufletul ce-ascultă.
8 - Vorba celui ce bârfeşte este-aşa ca prăjitura
până-n fund de măruntaie ei alunecă arsura.
9 - Omul care-n vremea muncii stând la umbră leneveşte
este frate bun cu-acela ce-n păcate risipeşte.
10 - Al lui Dumnezeu Sfânt Nume este-aşa ca turnul tare
cel neprihănit aleargă şi-şi găseşte-n El scăpare.
11 - Omului avut, averea i se pare o cetate
în părerea lui ea este cu zidiri neclătinate.
12 - Înainte de pieire omul umblă cu-ngâmfare
dar smerenia naintea slavei merge spre nălţare.
13 - Cel care răspunde-n grabă făr-să fi-ascultat nainte
doar ruşine şi prostie va afla - să ţină minte.
14 - Duhul omului îl ţine şi îl sprijină la boală
dar pe cel zdrobit cu duhul la-ntristare cine-l scoală?
15-Inima-nţeleaptă pururi dobândeşte cunoştinţa
şi urechea pricepută va dori mereu ştiinţa.
16 - Darurile totdeauna îi fac loc la om - şi nume
şi-i deschid intrarea celor care sunt mai mari în lume.
17 - Cel ce-şi apără pricina pare c-ar avea dreptate
dar când celălalt vorbeşte, iar i se răstoarnă toate.
18 - Sorţul pune totdeauna ne-nţelegerii-ncheiere
şi-ntăreşte hotărârea între cei ce au putere.
19 - Fraţii prăbuşiţi mai greu sunt să-i câştigi, ca o cetate,
certurile lor mai grele-s ca nişte zăvoare late.
20 - După rodul gurii bune înţeleptul se hrăneşte
după-a buzelor cuvinte el venit şi-agoniseşte.
21 - Moartea şi viaţa cuiva stă-n a gurii lui putere
orişicine o iubeşte mâncă rodul ce şi-l cere.
22 - Cine-şi ia soţie bună fericirea şi-o găseşte
căci e-un har pe care omul de la Domnul îl primeşte.
23 - Omul cel sărac îşi spune vorba lui cu rugăminte
dar bogatul îi răspunde cu asprime în cuvinte.
24 - Cine-şi face mulţi prieteni deseori necazuri pate
însă este-un prieten care ţi-e mai mult decât un frate.