Cap. 27 - Proverbe
Traian Dorz - Poemele lui Solomon
1 - Să nu te făleşti cu ziua cea de mâine că nu ştii
nici ce poate-aduce clipa, dar ce poate-aduce-o zi!
2 - Lasă să te laude altul - şi nu tu te lăuda
un străin să spună asta, să nu spună gura ta.
3 - Piatra-i grea şi-i greu nisipul, dar de două ori, îţi spun,
e mai grea o supărare ce ţi-o face-un om nebun.
4 - Furia e fără milă şi năvalnică-i mânia
însă ce-i mai stă-mpotrivă când se-aprinde gelozia?
5 - E mai bine o mustrare spusă-n faţă, cu răspuns,
decât prietenia care n-o cunoşti şi stă-n ascuns.
6 - Rănile ce-ţi face-un prieten îl arată credincios
dar vrăjmaşul când sărută, te sărută mincinos.
7 - Cel sătul calcă-n picioare fagurul de miere, dar
pentru cel flămând e dulce chiar şi rodul cel amar.
8 - Ca o pasăre plecată de la cuibul ei, aşa
e şi omul care-odată a plecat din casa sa.
9 - Cum tămâia şi-untdelemnul inima o-nveselesc
astfel sfaturile unui prieten drag te îndulcesc.
10 - Nu-ţi lăsa pe-al tău prieten nici la bine nici la rău
nici nu părăsi vreodată prietenul lui tatăl tău.
Să nu mergi la el în ziua când e-un frate prea-ntristat
mai bine-un vecin de-aproape ca un frate-ndepărtat.
11 - Fiul meu, înţelepciunea când ţi-o văd mă-nveselesc
şi-atunci pot răspunde celor care mă batjocoresc.
12 - Chibzuinţa vede răul şi s-ascunde-n loc ferit
însă prostul merge-a-dreptul către rău, şi-i pedepsit.
13 - Ia-i şi haina celui care altuia zălog s-a pus
ia-l şi-n loc la o străină, el zălog să fie dus.
14-Binecuvântarea spusă tare cuiva-n zori, mă tem
c-ar putea a fi privită de vreun semen, ca blestem.
15 - Streaşina ce curge-ntruna, zi şi noapte, picurând
şi-o femeie certăreaţă, tot la fel de rele sunt.
16 - Cine o opreşte, parcă vântul să-l oprească-ar vrea
parcă-ar ţine să nu curgă untdelemn în mâna sa.
17 - După cum un fier se poate ascuţi cu fier, la fel
omul la mânie este aţâţat de-un om şi el.
18 - Cine va-ngriji smochinul va mânca din ce-a rodit
cine-şi va păzi stăpânul va ajunge preţuit.
19 - Cum răspunde, oglindită, faţa - feţei, de-o priveşti
astfel inima răspunde altei inimi omeneşti.
20 - Cum e nesătul Adâncul şi Gheena, tot aşa
ochiul omului cel lacom nu se poate sătura.
21 - Ce-i argintului tigaia şi-aurului un cuptor
astfel este bunul nume pentru omul muritor.
22 - Cel nebun chiar pus în piuă şi pisat cum faci c-un bob
nebunia tot nu-i iese, el rămâne tot neghiob.
23 - Oile, ia seama bine, tu cu drag să le-ngrijeşti
şi de turma ta ai grijă, - poţi s-o pierzi de n-o păzeşti.
24 - Că nu ţine pe vecie nici o bogăţie-a ta
nici pe veci cununa asta pe-a ta frunte nu va sta.
25 - Dacă se ridică fânul răsar noile verdeţi
şi sunt strânse multe ierburi de pe munţi cu frumuseţi.
26 - Mieii turmei pentru hrană şi îmbrăcăminte sunt
iară iezii cheltuială, plata holdei pe pământ.
27 - Îndeajuns la turmă-i lapte, hrană alor tăi să dai
şi-i de-ajuns pentru simbria slujnicelor ce le ai.