
Cap. 27 - Proverbe
Traian Dorz - Poemele lui Solomon
1 - Să nu te fălești cu ziua cea de mâine că nu știi
nici ce poate-aduce clipa, dar ce poate-aduce-o zi!
2 - Lasă să te laude altul - și nu tu te lăuda
un străin să spună asta, să nu spună gura ta.
3 - Piatra-i grea și-i greu nisipul, dar de două ori, îți spun,
e mai grea o supărare ce ți-o face-un om nebun.
4 - Furia e fără milă și năvalnică-i mânia
însă ce-i mai stă-mpotrivă când se-aprinde gelozia?
5 - E mai bine o mustrare spusă-n față, cu răspuns,
decât prietenia care n-o cunoști și stă-n ascuns.
6 - Rănile ce-ți face-un prieten îl arată credincios
dar vrăjmașul când sărută, te sărută mincinos.
7 - Cel sătul calcă-n picioare fagurul de miere, dar
pentru cel flămând e dulce chiar și rodul cel amar.
8 - Ca o pasăre plecată de la cuibul ei, așa
e și omul care-odată a plecat din casa sa.
9 - Cum tămâia și-untdelemnul inima o-nveselesc
astfel sfaturile unui prieten drag te îndulcesc.
10 - Nu-ți lăsa pe-al tău prieten nici la bine nici la rău
nici nu părăsi vreodată prietenul lui tatăl tău.
Să nu mergi la el în ziua când e-un frate prea-ntristat
mai bine-un vecin de-aproape ca un frate-ndepărtat.
11 - Fiul meu, înțelepciunea când ți-o văd mă-nveselesc
și-atunci pot răspunde celor care mă batjocoresc.
12 - Chibzuința vede răul și s-ascunde-n loc ferit
însă prostul merge-a-dreptul către rău, și-i pedepsit.
13 - Ia-i și haina celui care altuia zălog s-a pus
ia-l și-n loc la o străină, el zălog să fie dus.
14-Binecuvântarea spusă tare cuiva-n zori, mă tem
c-ar putea a fi privită de vreun semen, ca blestem.
15 - Streașina ce curge-ntruna, zi și noapte, picurând
și-o femeie certăreață, tot la fel de rele sunt.
16 - Cine o oprește, parcă vântul să-l oprească-ar vrea
parcă-ar ține să nu curgă untdelemn în mâna sa.
17 - După cum un fier se poate ascuți cu fier, la fel
omul la mânie este ațâțat de-un om și el.
18 - Cine va-ngriji smochinul va mânca din ce-a rodit
cine-și va păzi stăpânul va ajunge prețuit.
19 - Cum răspunde, oglindită, fața - feței, de-o privești
astfel inima răspunde altei inimi omenești.
20 - Cum e nesătul Adâncul și Gheena, tot așa
ochiul omului cel lacom nu se poate sătura.
21 - Ce-i argintului tigaia și-aurului un cuptor
astfel este bunul nume pentru omul muritor.
22 - Cel nebun chiar pus în piuă și pisat cum faci c-un bob
nebunia tot nu-i iese, el rămâne tot neghiob.
23 - Oile, ia seama bine, tu cu drag să le-ngrijești
și de turma ta ai grijă, - poți s-o pierzi de n-o păzești.
24 - Că nu ține pe vecie nici o bogăție-a ta
nici pe veci cununa asta pe-a ta frunte nu va sta.
25 - Dacă se ridică fânul răsar noile verdeți
și sunt strânse multe ierburi de pe munți cu frumuseți.
26 - Mieii turmei pentru hrană și îmbrăcăminte sunt
iară iezii cheltuială, plata holdei pe pământ.
27 - Îndeajuns la turmă-i lapte, hrană alor tăi să dai
și-i de-ajuns pentru simbria slujnicelor ce le ai.