Foto Traian Dorz

Cap. 29 - Proverbe

Traian Dorz - Poemele lui Solomon

1 - Omul ce se-mpotrivește la mustrări când i se fac
nimicit va fi-n osândă dintr-o dată, fără leac.
2 - Când se înmulțesc cei pașnici tot poporu-i veselit
dar când stăpânește răul geme neamul chinuit.
3 - Cui îi place-nțelepciunea tatăl își va-nveseli
cine umblă-n desfrânare tot ce are-și va sfârși.
4 - Prin dreptate-și întărește, țara lui, un împărat
dar acela ce ia mită o va pierde neapărat.
5 - Omul care lingușește pe de-aproapele-i așa
cum o cursă i-ar întinde ca să-și prindă pașii-n ea.
6 - În păcatul celui lacom este-o cursă rea oricând
dar cel bun le biruiește și se bucură scăpând.
7 - Cel bun poate înțelege păsul omului sărac
însă cel rău nu i-l poate înțelege până-n veac.
8 - Cei flecari și ușuratici focuri în cetate-aprind
înțelepții însă umblă certurile potolind.
9 - Când se ceartă înțeleptul cu nebunul, ori ce fac
nici cu râs, nici cu mânie, pace nu va fi în veac.
10 - Oamenii setoși de sânge îl urăsc pe omul bun
însă cei fără prihană viața lui sub scut i-o pun.
11 - Omul cel nebun și-arată toată patima din el
dar cel înțelept cu grijă și-o frânează-n orice fel.
12 - Când acel ce stăpânește dă-ascultare la minciuni
toți slujbașii lui sunt numai niște răi, niște nebuni.
13 - Cel sărac, cu-asupritorul se-ntâlnesc cândva, apoi
Dumnezeu le luminează ochii lor, la amândoi.
14 - Împăratul ce-n dreptate pe sărac va judeca
tronul său, pe veșnicie întărit și-l va avea.
15-Da, nuiaua și mustrarea dau înțelepciune-oricui
dar un fiu lăsat în voie va fi-ocara mamei lui.
16 - Când se înmulțesc nebunii și păcatul va spori
dar cei buni le văd căderea... și ce grabnică va fi!
17 - Pedepsește-ți fiul astăzi căci odihnă îți va da
astfel sufletul tău mâine fiul ți-l va desfăta.
18 - Când nu-i Vestea Sfântă-n țară tot poporul-i desfrânat
dar ferice de poporul care umblă-n drum curat.
19 - Nu prin vorbe poate robul vinovat fi pedepsit
căci chiar dacă va pricepe, nu ascultă ce-ai vorbit.
20 - Dacă vezi pe-un om că-n vorbă nu e chibzuit de fel
poți mai mult avea nădejde de-un nebun decât de el.
21 - Sluga ce de tânăr este răsfățat, el mai târziu
îți ajunge să se-ngâmfe și să ți se creadă fiu.
22 - Omul mânios stârnește numai certuri ne-ncetat
și păcate multe face omul cel înfuriat.
23 - Pe oricare om mândria îl coboară negreșit
însă cel smerit cu duhul totdeauna e cinstit.
24 - Cine-mparte cu tâlharul își urăște viața lui
blestemele le aude, dar nu spune nimănui.
25 - Frica cea de oameni este cursa celui rău și mic
dar cel ce se-ncrede-n Domnul, nu se teamă de nimic.
26 - Mulți râvnesc bunăvoința celui mare pe pământ
dar dreptate tuturora face numai Domnul Sfânt.
27 - Omul cel stricat e-o scârbă înaintea celor buni
precum omul drept e-o scârbă pentru cei răi și nebuni.
Articol 41 din 71
Folosește săgețile ← → pentru navigare