Foto Traian Dorz

Cap. 31 - Proverbe

Traian Dorz - Poemele lui Solomon

1 - Iată vorbele lăsate de-mpăratul Lemuel
și povețele primite de la mama lui, de el:
2 - Fiul meu, ce-ți pot eu spune, ce să-ți spun eu, fiul meu,
ce să-ți spun drag rod al șoaptei care-am juruit-o eu?
3 - Nu-ți da la femei puterea, nu te fure-al lor dezmierd
nu-ți da șoaptele iubirii celor ce-mpărații-i pierd...
4 - Nu se cade, Lemuele, ca-mpărații să bea vin
nici voievozilor să umble legănați cu capul plin.
5 - Ca nu cumva, să uite legea sfântă și uitând
în fărădelegi să cadă, dreptul celor slabi călcând.
6 - Dați-i vinuri tari acelui care moare doborât
și dați băuturi acelui ce-i cu suflet amărât.
7 - Amorțind, să-și uite bietul suferința lui măcar
și să nu-și aducă-aminte de necazul lui amar.
8 - Gura ta întotdeauna s-o deschizi pentru cel mut
cauza celor slabi s-o aperi curajos și neabătut.
9 - Gura ta deschide-o pururi cu dreptate judecând
ca să aperi pe săracul și pe cel lipsit oricând.
10-Cine poate o soție înțeleaptă a-și găsi
ea decât mărgăritarul cel de preț, mai scumpă-ar fi.
11 - Al bărbatului ei suflet poate să se-ncreadă-n ea
și nu duce nici o lipsă de venituri casa sa.
12 - Ea îi face numai bine și nicicând nu-i face rău
toate zilele vieții mângâindu-i duhul său.
13 - Ea aleargă, strânge lână, face rost și toarce in
cu mâini harnice lucrează și cu chip mereu senin.
14 - Ea e pururea-ncărcată cum e vasul de negoț
de departe ea-și aduce pâinea casei pentru toți.
15 - Ea se scoală până-n ziuă și dă hrană casei ei
și-și împarte lucrul care îl dă roabelor-femei.
16 - Ea gândește la o holdă și o cumpără grăbit
și sădește-n ea o vie din al muncii ei venit.
17 - Ea-și încinge cu putere mijlocul mereu lucrând
brațele își întărește grija tuturor purtând.
18 - Ei îi merge totul bine, munca ei e numai spor
a ei lampă nu se stinge, noaptea ei e fără nor...
19 - Ea pe furcă pune mâna, - munca-i cinste pentru ea
degetele ei țin fusul precum soarele-ar ținea.
20 - Ea-și deschide totdeauna mâna către cel lipsit
și-și întinde brațul darnic către cel nenorocit.
21 - Nu se teme de zăpadă pentru casa ei nicicând
toți ai ei îmbrăcăminte caldă și frumoasă-având.
22 - Ea învelitori își face cu-mpletiri de lucru fin
purpură și haine-alese și cămăși subțiri de in.
23 - Iar bărbatul ei când iese lângă porți, e prețuit
cu bătrânii țării-alături șade-n sfatul cel cinstit.
24 - Ea lucrând cămăși le vinde pentru banii lucitori
negustorilor ce caută ea le vinde-ncingători.
25 - Ea-mbrăcată-i cu tărie și cu slavă, orice-ar fi
iar la ziua viitoare fără teamă va privi.
26-Ea, vorbind, deschide gura înțelept și cu-nțeles
și învățături plăcute pururi de pe limbă-i ies.
27 - Ea veghează-asupra celor ce se-ntâmplă-n casa sa
din a lenevirii pâine nicicând nu mănâncă ea.
28 - Fiii ei cu prețuire, fericită-i zic oricând
soțul ei cu drag se scoală și o laudă zicând:
29 - Multe fete sunt cinstite și se poartă minunat
însă tu le-ntreci pe toate, felul tău e mai curat...
30 - Dezmierdările înșală, frumusețea-i vis și ea
dar slăvită e femeia ce pe Domnul va urma.
31 - Răsplătiți-o cu tot rodul muncii ei de zi cu zi
fie-i lăudată viața, cât se va putea vesti.
Iar la Porțile Cetății Fericite, când va sta
lăudată de-a ei fapte, strălucind să intre-n ea...
Articol 43 din 71
Folosește săgețile ← → pentru navigare