Cap. 31 - Proverbe
Traian Dorz - Poemele lui Solomon
1 - Iată vorbele lăsate de-mpăratul Lemuel
şi poveţele primite de la mama lui, de el:
2 - Fiul meu, ce-ţi pot eu spune, ce să-ţi spun eu, fiul meu,
ce să-ţi spun drag rod al şoaptei care-am juruit-o eu?
3 - Nu-ţi da la femei puterea, nu te fure-al lor dezmierd
nu-ţi da şoaptele iubirii celor ce-mpăraţii-i pierd...
4 - Nu se cade, Lemuele, ca-mpăraţii să bea vin
nici voievozilor să umble legănaţi cu capul plin.
5 - Ca nu cumva, să uite legea sfântă şi uitând
în fărădelegi să cadă, dreptul celor slabi călcând.
6 - Daţi-i vinuri tari acelui care moare doborât
şi daţi băuturi acelui ce-i cu suflet amărât.
7 - Amorţind, să-şi uite bietul suferinţa lui măcar
şi să nu-şi aducă-aminte de necazul lui amar.
8 - Gura ta întotdeauna s-o deschizi pentru cel mut
cauza celor slabi s-o aperi curajos şi neabătut.
9 - Gura ta deschide-o pururi cu dreptate judecând
ca să aperi pe săracul şi pe cel lipsit oricând.
10-Cine poate o soţie înţeleaptă a-şi găsi
ea decât mărgăritarul cel de preţ, mai scumpă-ar fi.
11 - Al bărbatului ei suflet poate să se-ncreadă-n ea
şi nu duce nici o lipsă de venituri casa sa.
12 - Ea îi face numai bine şi nicicând nu-i face rău
toate zilele vieţii mângâindu-i duhul său.
13 - Ea aleargă, strânge lână, face rost şi toarce in
cu mâini harnice lucrează şi cu chip mereu senin.
14 - Ea e pururea-ncărcată cum e vasul de negoţ
de departe ea-şi aduce pâinea casei pentru toţi.
15 - Ea se scoală până-n ziuă şi dă hrană casei ei
şi-şi împarte lucrul care îl dă roabelor-femei.
16 - Ea gândeşte la o holdă şi o cumpără grăbit
şi sădeşte-n ea o vie din al muncii ei venit.
17 - Ea-şi încinge cu putere mijlocul mereu lucrând
braţele îşi întăreşte grija tuturor purtând.
18 - Ei îi merge totul bine, munca ei e numai spor
a ei lampă nu se stinge, noaptea ei e fără nor...
19 - Ea pe furcă pune mâna, - munca-i cinste pentru ea
degetele ei ţin fusul precum soarele-ar ţinea.
20 - Ea-şi deschide totdeauna mâna către cel lipsit
şi-şi întinde braţul darnic către cel nenorocit.
21 - Nu se teme de zăpadă pentru casa ei nicicând
toţi ai ei îmbrăcăminte caldă şi frumoasă-având.
22 - Ea învelitori îşi face cu-mpletiri de lucru fin
purpură şi haine-alese şi cămăşi subţiri de in.
23 - Iar bărbatul ei când iese lângă porţi, e preţuit
cu bătrânii ţării-alături şade-n sfatul cel cinstit.
24 - Ea lucrând cămăşi le vinde pentru banii lucitori
negustorilor ce caută ea le vinde-ncingători.
25 - Ea-mbrăcată-i cu tărie şi cu slavă, orice-ar fi
iar la ziua viitoare fără teamă va privi.
26-Ea, vorbind, deschide gura înţelept şi cu-nţeles
şi învăţături plăcute pururi de pe limbă-i ies.
27 - Ea veghează-asupra celor ce se-ntâmplă-n casa sa
din a lenevirii pâine nicicând nu mănâncă ea.
28 - Fiii ei cu preţuire, fericită-i zic oricând
soţul ei cu drag se scoală şi o laudă zicând:
29 - Multe fete sunt cinstite şi se poartă minunat
însă tu le-ntreci pe toate, felul tău e mai curat...
30 - Dezmierdările înşală, frumuseţea-i vis şi ea
dar slăvită e femeia ce pe Domnul va urma.
31 - Răsplătiţi-o cu tot rodul muncii ei de zi cu zi
fie-i lăudată viaţa, cât se va putea vesti.
Iar la Porţile Cetăţii Fericite, când va sta
lăudată de-a ei fapte, strălucind să intre-n ea...