Cap. 5 - Cânt. Cântărilor
Traian Dorz - Poemele lui Solomon
1 - Eu intru în grădina Mea, mireasa Mea și sora
iau smirna și mireasma ei,
- când iese aurora
mănânc din fagurii ei dulci, din mierea ei dorită
beau laptele
și vinul Meu
- cu mâna neoprită.
Mâncați prietenii Mei dragi
și beți pân-la-mbătare
din dragostea ce nici sfârșit
nici margini
nu mai are.
2 - Dormeam...
dar inima-mi veghea
și cald tresar deodată:
- E glasul Celui Drag, bătând la ușa mea-ncuiată.
- Deschide-Mi soro, scumpa Mea, curată porumbiță
căci plin de rouă-i capul Meu și picură-n portiță...
3 - M-am dezbrăcat, - răspuns-am eu -
și cum să mă-mbrac iară?
picioarele mi le-am spălat și cum să calc pe-afară?
4 - Dar Dragul meu cu Mâna Sa zăvorul vrea să-l tragă
și-atuncea parcă mila Lui mi-a rupt inima-ntreagă.
5 - M-am ridicat ca să-I deschid Iubitului să vină
când de pe mâini îmi picura mireasmă cristalină
și smirnă-aleasă se scurgea pe degetele mele
peste-al zăvorului mâner,
pe geamul cu zăbrele...
6 - Deschis-am Celui Preaiubit, - cu leneșă-ncetare
- dar Preaiubitul nu era
plecase cu-ntristare...
Înnebuneam când îmi vorbea cu-nfiorări ascunse,
căutat-am,
nu L-am mai aflat,
strigat-am, -
nu-mi răspunse...
7-M-au întâlnit cei ce păzesc cetatea și-o-nconjoară
și m-au bătut
și m-au rănit cu vorbe și ocară
iar vălul meu,
frumosul văl,
marama mea plăcută
străjerii de pe zid, trecând, mi-au smuls-o
și-i pierdută...
8 - O, fiice din Ierusalim, vă jur, vă rog fierbinte
de-L veți găsi pe Dragul meu, ce-I spuneți, ce cuvinte!
Să-I spuneți
spuneți-I vă rog,
că inima mă doare
bolnavă-s de iubirea Lui,
sfârșită-s de-așteptare.
9 - Ce are Preaiubitul tău mai mult ca alții,
spune
frumoaso, ce-are El mai mult,
- de plângi în rugăciune?
10 - O, Preaiubitul meu Frumos,
din zece mii s-alege,
11 - Încununat e Capul Lui cu aur, ca un rege
cu părul în șuvițe dragi, curat strălucitoare,
12 - Cu ochi ca niște porumbei
pe margini de izvoare,
scăldați în lapte,
odihnind pe Fața Lui divină.
13 - Cu-obrajii ca un sad de mir în straturi de lumină
cu buzele ca niște crini cu smirnă-n picurare,
14 - Cu mâini ca sulii aurii
și-ncinși cu pietre rare
cu trup ca fildeșul curat lucind de nestemate
acoperit de-atâtea dragi podoabe minunate...
15 - Cu-a Lui picioare ca doi stâlpi cu temelii de soare
- ca cedrii tineri din Liban, I-e-ntreaga-nfățișare...
16 - Ca mierea dulce-I gura Lui și-a Lui Ființă-n toate
așa-I Iubitul meu, așa-I o, fete din cetate...