Ce a cerut un răutăcios
Pr. Iosif Trifa - Povestiri religioase
Vechii greci și romani erau păgâni; credeau însă în zei nemuritori către care se rugau și cereau de la ei fel de fel de ajutor. În legătură cu această credință, aveau romanii o poveste, pe care o dăm mai jos.
Trăia odată un om bogat care veșnic cârtea despre soarta lui și, în toate rugăciunile, se plângea către zei și cerea câte ceva de la ei. Dar pe lângă asta, bogatul era și tare invidios. Alături de el trăia un om sărac, și bogatul nu mai putea de ciudă văzând că săracul trăiește mai liniștit decât el, iar când vedea că dă înainte stătea să moară de necaz.
De la o vreme, și zeii din cer se scârbiră de ponoasele și cererile omului bogat și hotărâră să-l întrebe ce anume vrea. Zeul Apollo se coborî pe pământ și, arătându-i-se omului nemulțumit, îi zise:
- Omule! Plin este cerul nostru de văicărelile tale; iată, venit-am pe pământ să te ascult ce vrei și să-ți dau ce dorești. Cere de la mine orice și îți voi da, cu o mică condiție ce nu poate să te supere: tot ce vei cere de la mine să dau vecinului tău îndoit.
Omul se bucură când auzi că orice va cere i se va da, dar pe urmă foarte se întristă când auzi că vecinului i se va da îndoit cât va primi el. O, cum ar fi voit să ceară bani, avuții, dar decât să le capete vecinul său îndoit, mai bine nimic. Pizma îl chinuia cumplit și stătea fără răspuns la picioarele zeului.
- Ei bine - zise atunci zeul - iată tu taci; Atunci de ce te plângeai?... Spune repede ce voiești, că plec.
Atunci invidiosul își ridică în sus capul și, cu un rânjet plin de răutate, zise:
- Puternice zeule! Dorința mea aceasta este: să-mi scoți un ochi.
- Și de ce această cerere? întrebă, mirat, zeul Apollo.
- Pentru că vecinul meu, trebuind să primească pe de două ori cât mine, lui va trebui să-i scoți amândoi ochii.
Zeul, auzind acest răspuns, se apropie plin de mânie de răutăcios și, atingându-i ochiul drept, zise:
- Ochiul acesta să fie închis pe veci pentru lumina cerească!
Și omul îndată orbi.
- Acum să orbească și vecinul meu - zise cel orbit.
- Nu voi face acest lucru, om păcătos și nemernic - răspunse zeul. Eu am dat să-ți alegi un lucru bun, tu însă ai ales un păcat. Ai fi meritat să te orbesc îndată de tot, dar ți-am lăsat un ochi pentru ca să vezi cum voi spori averea, binele și fericirea vecinului tău.
Acestea zicând, Apollo pleacă din nou spre înălțimile cerului, amărât în suflet că văzuse atâta răutate pe pământ.