Ce loc străin...
Traian Dorz - Cântările Căinței
Ce loc străin Isuse mi-acesta unde sunt
zăcând închis şi singur în gheaţă şi-n mormânt
de n-ai fi Tu, spre care mi-e sufletul întins
pe totdeauna-n moarte m-aş prăbuşi învins.
Iubitul meu Isus, Iubitul meu Isus
nu mă lăsa, nu mă lăsa răpus
nu mă lăsa, nu mă lăsa să mor
ci-mi vină-n ajutor
Iubit Mântuitor...
Ce gol străin Isuse mi-e unde am ajuns
strig zi şi noapte-ntruna - şi nu-i nici un răspuns
credinţa-mi zace-n tină, nădejdea-mi arde-n jar
iubirea-mi stă şi plânge mustrându-mă amar...
Ce pat străin Isuse e-acesta unde stau
îmi ud în lacrimi perna şi lacrimile-mi beau
în faţa tuturora eu trebuie să cânt
când inima zdrobită îşi calcă visul sfânt.
Ce timp străin Isuse e-acesta ce-l aştept
dând legământul unic pe-un legământ nedrept
cu singura nădejde că Tu ce-mi ştii de tot
vei şti să pui un capăt atunci când nu mai pot.