Ce singur sunt!...
Traian Dorz - Cântările Căinței
Ce singur sunt, ce singur
Isuse, fără Tine
mi se topeşte-n lacrimi
tot sufletul din mine
şi ca-ntr-o mare moartă
mă tot scufund întruna
simţind că-s dat la moarte
aici, pe totdeauna...
O Domnul meu, o Domnul meu
ce mai pot face eu - decât să strig mereu
o Doamne dac-ai vrea - s-auzi durerea mea
mai iartă-mi vina grea...
Ce singur sunt Isuse
ce-nchisă-i orice zare
privesc şi-n nici o parte
nu văd nici o scăpare
şi strig - şi de niciunde
nici un răspuns nu-mi vine
- Isus, şi arde-n flăcări
tot sufletul din mine...
Ce singur sunt... ai milă
de viaţa mea zdrobită
de-a mea singurătate
de vina-mi neplătită...
- ştiu că mi-adânc păcatul
mai greu ca fundul mării
dar ştiu că şi mai mare
Ţi-e dragostea iertării!