Cel Cuprins și Necuprins
Traian Dorz - Garanția Veșnică
1 - Cu cât ne dăm mai bine seama cum ar fi trebuit să vorbim și să scriem despre Dumnezeu, cu atâta suntem mai nemulțumiți de ceea ce am realizat.
Chiar dacă ne-am fi pus în aceste sfinte opintiri toată puterea, tot trecutul și toată sudoarea noastră.
Abia de pe muntele până unde ai putut urca, poți să vezi nu numai cât de înalți sunt alți munți,
ci și cât de mult mai este dincolo de până unde ai putut cuprinde tu!
2 - Sfârșim miile de pagini cu Hristos, fără a putea pune punctul final.
Sfârșim miile de mări călătorite cu El, fără a putea spune: iată marginile! Și sfârșim miile de mulțumiri, fără a putea simți: de-ajuns!
Ce Nemărginit ești Tu Marele și Veșnicul nostru Dumnezeu!
3 - Cuvântul lui Hristos este desăvârșit, atât în întregul Lui, cât și în fiecare părticică a Sa.
N-ar fi prea mult, oricât s-ar putea spune sau scrie despre Hristos. Dar nu este nici prea puțin, oricât s-a putut.
Pentru a-L putea cuprinde pe Isus Hristos, Domnul nostru, cât este El, n-ar ajunge toate cărțile câte le-ar încăpea toată lumea. Dar pentru a-L putea cuprinde, cât ne trebuie El nouă, este de-ajuns o singură carte: Biblia Sa!
4 - Cine vrea să vadă măreția Adevărului lui Hristos, acela să privească în cărțile munților, a mărilor, a câmpurilor, a pădurilor, a înălțimilor și adâncimilor. Care nu încap în lumea aceasta, ci se întind în nenumărate alte lumi. Toate acestea vorbesc și scriu, despre ce le-a făcut și le face Isus Hristos, Dumnezeul nostru.
5 - Dar cui vrea să vadă dragostea cea și mai mare a Lui, care S-a dat pe Sine Însuși spre a ne mântui pe noi toți, -
- aceluia îi este de-ajuns să privească doar o singură parte a Cărții Sfinte: Golgota!
6 - Nu este oare Dumnezeiește a descoperi acest minunat adevăr? Că dacă ai ști întreagă Biblia, nu știi totuși prea mult despre Hristos,
dar dacă ai ști cu adevărat acest singur capitol despre El, nu știi totuși prea puțin?
7 - Și iarăși alt adevăr minunat: Orice lucrare de pe pământ este mult mai frumoasă înainte de realizare, adică atunci când e doar idee, în partea ei nevăzută,
- decât apoi în partea văzută când este întrupată într-o realizare.
Dar Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu scris, ne apare nespus mai desăvârșit, mai frumos, mai înțelept, mai minunat - decât orice alt concept de pe pământ.
Cine a mai scris vreodată ceva asemenea ei?
8 - Ceea ce avem cu adevărat, este ceea ce ne rămâne după ce am pierdut tot ce ne-am strâns.
Ceea ce vei avea și tu, în veșnicie - suflet preaiubit - este ceea ce ai strâns în inima ta și ai împlinit în trăirea ta din cele ce le-ai auzit până aici.
9 - Tatăl poruncise Fiului ce Cuvânt să spună El. Și tot El poruncise și cum să fie spus Acest Cuvânt al Său.
Căci nu are importanță numai ceea ce spui, ci are și cum spui.
Nu are importanță numai unde mergi - ci și cum mergi.
10 - Ținta pe care o ai tu poate fi bună, dar dacă mijloacele pe care le întrebuințezi pentru atingerea ei sunt rele, - atunci totul este întinat și respingător.
11 - Poți tu spune un îndemn bun, dar dacă îl spui cu un glas răstit și vrăjmaș, - cine va primi îndemnul tău?
Poți tu să-l ajuți pe cineva cu un dar care îi lipsește, dar dacă i-l dai disprețuindu-l, batjocorindu-l și întristându-l pe cel căruia i-l dai,
- mai bine să nu-i fi dat deloc, fiindcă mai mult rău îi faci.
12 - Mulți spun adesea ceea ce trebuie să spună, dar nu și vorbesc cum trebuie să vorbească. Spun despre întoarcerea la Dumnezeu, dar nu și trăiesc ca niște oameni întorși la Dumnezeu.
- Și atunci e mai bine să nu spună, până când se va vedea aceasta în faptele lor.
13 - Orice lipsă, orice neglijență, orice scăpare din vedere în ce privește respectarea poruncilor lui Dumnezeu - în Vechiul Testament era pedepsită necruțător.
Pentru ca oamenii, oricine ar fi fost ei - să se pătrundă până la cutremurare, de respectul și sfințenia pe care o cere Dumnezeu de la ai Săi în toate împrejurările.
14 - Dacă noi ne permitem acum ca să nu ascultăm întru totul de Dumnezeul Noului Legământ - pilda ascultării Domnului Isus, Preaiubitul Fiu al Tatălui va sta veșnic sau pentru noi sau împotriva noastră. Pentru noi o pildă de ascultare, - iar împotriva noastră o dovadă de învinuire, - dacă nu o primim și nu o ascultăm, cum trebuie să fim.
15 - De multe ori după coajă știi cum se prețuiește miezul și după faptele dinafară, cunoști credința care este înăuntrul cuiva, în inima lui.
După învățătură și după roade cunoști duhul cuiva. Și după felul cum spune ceva prețuiești și ce spune el.
16 - Poate că multe dintre cele cuprinse în cartea aceasta ar fi fost mai bine și mai frumos spuse sau scrise de către altă mână, de altă gură, sau chiar și de către asta, dacă ar fi să înceapă totul iarăși și din nou. Dar acum, vremea s-a dus și totul rămâne așa cum le-a inspirat Duhul Domnului pe fiecare la timpul său, în forma aceasta grăbită și săracă în care sunt.
Totuși, în ele este Cuvântul lui Dumnezeu, și Acesta este miezul și conținutul care sub orice etichetă, are aceeași valoare.
17 - Inima din care au izvorât aceste scrieri, ar rămânea aceeași, oricâte vieți ar mai trăi pe pământ. Și Duhul lui Dumnezeu, care a făcut în Ziua Rusaliilor, minunea cu miile de oameni de felurite limbi să înțeleagă la fel același Cuvânt, va face această minune și pentru cititorii acestor cărți,
din orice stare sufletească s-ar găsi ei.
18 - Dacă n-am spus în ele Cuvântul lui Dumnezeu, să nu le primiți.
Dacă n-am spus învățătura adevărată lăsată de părinții noștri, - să nu le ascultați.
Dacă n-am vorbit potrivit gândurilor Duhului Sfânt, lepădați vorbele acestea.
Dar dacă tot ce am spus aici simțiți că este potrivit cu Cuvântul lui Dumnezeu și întemeiat pe aceste valori, atunci voi toți care le-ați citit și le-ați auzit, - sunteți datori față de Dumnezeul nostru și față de mântuirea voastră, să le primiți, să le ascultați și să le urmați întocmai.
19 - Dacă și eu și tu, - fiul și urmașul meu preaiubit, din tot ce am aflat până aici, am strânge în inimă o cunoaștere cu adevărat mântuitoare despre Hristos,
aceasta ne va fi îndeajuns pentru veșnicie, spre slavă și viață.
Dar dacă o respingem, ne va fi de-ajuns pentru osândă și moarte.
Dumnezeu să facă să fie spre slavă și viață atât pentru mine, cât și pentru tine, fiul și urmașul meu preaiubit.
20 - Isus Hristos, Domnul nostru Atotputernic și Bun, care a spus că nu lasă ca ploaia și zăpada Lui, care cad pe pământ, să nu întoarcă înapoi până când a udat pământul și a făcut să rodească, tot așa oricine a citit sau a auzit Cuvintele Sale spuse în cartea asta și le va face va fi umplut de un binecuvântat rod mântuitor, și El Domnul să-Și împlinească această fericită făgăduință și față de ploaia atâtor lacrimi și de zăpada atâtor gânduri curate, care s-au trimis și prin această lucrare, peste ogorul multor inimi.
Domnul să ne conducă pe toți la un rod binecuvântat și dulce, în slujba și spre slava lui Hristos.
Iar în veacul vieții veșnice, să ne putem bucura în slava făgăduită de Mântuitorul nostru și lângă El, atât voi suflete dragi cât și cel care scrie aceste Cuvinte ale Slavei și vieții pentru că le-am crezut și am dorit să le trăim cu adevărat pentru Hristos Isus, Dumnezeul și Garantul mântuirii noastre, căruia Îi aducem toată slava, cinstea și lauda, acum și pururea și în vecii vecilor.
Amin.
Slavă veșnică Ție,
Garantul mântuirii noastre și Dumnezeul nostru
Isus Hristos.
Amin.