Foto Traian Dorz

Bunul slujitor al Domnului

Traian Dorz - Garanția Veșnică

1 - Un bun slujitor al Domnului nu numai că nu-şi va părăsi învăţătura şi credinţa lui, - ci le va păstra mereu aceleaşi, străduindu-se să le acopere nu numai cu frunzele vorbelor sale sănătoase, cu cuvintele adevărate şi cu vestirile lor vrednice de laudă,
- ci mai ales, cu roadele dulci şi curate ale unei trăiri evlavioase în slujba lui Dumnezeu şi a semenilor săi.
Aceasta este cea mai binecuvântată predică. A faptelor.
2 - În mijlocul bisericii şi adunării, el se va înfăţişa totdeauna înaintea Domnului unit cu fraţii săi,
iertat cu toţi,
împăcat cu toţi,
şi rugător cu toţi,
- în frica lui Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste...
Ce minunat este un astfel de ostaş al Domnului!
3 - Adunarea nu-şi va părăsi-o,
inima nu-şi va îngâmfa-o,
cercetarea de sine nu o va slăbi,
iar pe cei lipsiţi nu-i va uita niciodată.
Aşa va face un vrednic ostaş al Domnului.
4 - Împreună cu fraţii, un adevărat frate va trăi plăcut şi dulce neavând mai mare bucurie decât să laude pe Domnul cu cântări mereu noi,
şi cu un cuget tot mai adânc curat, ţinând la unitatea fraţilor până la moarte. Ca la un lucru de cel mai mare preţ.
5 - Adevăratul credincios cunoscând ce mare preţ are ascultarea întocmai, de porunca şi de calea dintâi, el nu numai că le-a ţinut cu cea mai mare scumpătate neschimbate întru nimic, dar va şi învăţa să le apere cu toată îndârjirea,
cu atât mai mult, cu cât va băga de seamă că vrăjmaşul pe acestea caută să le strice neîncetat, prin tot felul de mijloace viclene spre a dezbina Lucrarea lui Dumnezeu.
6 - Adevăratul credincios luptându-se lupta cea bună,
şi isprăvindu-şi alergarea,
şi păzind credinţa statornic până la sfârşit,
- el ca un ostaş biruitor merge acum spre cununa neprihănirii cu care îl aşteaptă Domnul şi Dumnezeul lui (Ioan 20, 28; 2 Tim. 4, 7).
Merge spre răsplata tuturor ostenelilor sale (1 Cor. 15, 58).
7 - Din mijlocul fraţilor credinciosul statornic va trece în mijlocul îngerilor,
şi din pribegia pământească departe în Patria Dorită (Filip. 1, 22),
- el merge acum în Lăcaşul Cel Sfânt pregătit pentru cei fericiţi (Ioan 14, 1-3).
8 - Va trece biruitor de acum, Acolo unde veşnic şi veşnic va avea negrăita şi strălucita bucurie de a vedea Faţa Fericită a lui Hristos şi de a se lăsa răpit de negrăita desfătare a laudelor şi a adorării Marelui său Dumnezeu şi Mântuitor Isus Hristos.
9 - Slavă Ţie Doamne pentru Începutul şi pentru Sfârşitul fericit pe care îl dai oricărui credincios biruitor.
Slavă veşnică Ţie pentru Viitorul nebănuit către care pleacă credinciosul Tău împreună cu cei lângă care a fost fericit.
Şi pentru Ierusalimul Ceresc în care intră,
şi pentru desfătările care îl întâmpină,
şi pentru toată această strălucită fericire,
de care el simte că nu este vrednic ci Îţi mulţumeşte numai Ţie.
10 - Trezeşte-ne degrabă Doamne Isuse şi pe deplin, pe fiecare şi pe toţi când uităm să veghem, când uităm să luptăm, când uităm să ne pregătim.
Trezeşte mintea noastră ca să ne arate vina inimii, apoi trezeşte-ne inima ca să ne îndreptăm hotărâţi să biruim, ca să putem primi şi noi cununa vieţii.
11 - Te rugăm şi mai mult încă, ascultă-ne Doamne şi atunci când din vina mai marilor noştri vei ajunge să ne lepezi şi să ne dai în mâinile vrăjmaşilor noştri, trezeşte-i şi pe ei, trezeşte-ne pe toţi să pornim la luptă şi să biruim.
Trezeşte puternic conştiinţa răspunderii şi a vinei în toţi îndrumătorii poporului Tău Doamne - şi în toţi supuşii lor.
12 - Să ne cercetăm fiecare şi să ne recunoaştem vina, pentru care atragem mânia Ta cea dreaptă, asupra noastră,
să ne îndreptăm cu mare pocăinţă,
ca să vină din nou vremea de înviorare pentru noi toţi (Isaia 60, 18-20).
13 - Pot fi vrăjmaşii tăi cât de mulţi şi de puternici, - ei nu te vor nici putea doborî şi nici nimici, - dacă tu totdeauna vei petrece timpul tău lângă Domnul Isus, când vei fi în faţa şi în apropierea lor.
Dar tu să iei seama cum petreci...
Ca în faţa lor - nu fără grijă, cum petreci atunci când vrăjmaşii tăi erau departe de tine...
Numai aşa vei ajunge biruitor!
14 - Fiecare lucru aparţine celui care l-a creat.
Chiar dacă vreodată un străin s-ar face prin înşelăciune sau prin silnicie, stăpân peste acel lucru,
autoritatea şi dreptul celui ce l-a făcut, va fi, va ajunge şi va deveni totdeauna,
- mai presus de orice -
stăpân asupra proprietăţii sale.
15 - Dumnezeu a conceput cerurile şi pământul cu tot ce cuprind ele
şi Dumnezeu le-a creat.
Ele nu aparţin de drept nimănui decât lui Dumnezeu.
Şi numai El este Singurul Stăpân al tuturor,
acum şi în vecii vecilor.
16 - Prin înşelăciunea păcatului
şi prin îngâmfarea neascultării satanice,
s-au ivit şi se vor mai ivi încă, multe creaturi mincinoase şi nebune, care să pretindă că pământul sau cerul,
- sau părţi mai mici sau mai mari din acestea, - sunt ale lor.
Se vor îngâmfa prosteşte şi se vor lăuda cu acestea,
apăsând cu silnicie pe alţii
şi vrând ca toţi locuitorii acestora să se închine lor,
sau ideilor lor,
- dar Dumnezeu şi Timpul îi va nimici totdeauna, restabilind înstăpânirea Lui asupra tuturor lucrărilor Sale.
17 - Priviţi în Istorie şi veţi vedea ce s-a ales de Nebucadneţar, de Alexandru, de Neron, de Temerlau, de Atila, de Hitler şi alţii,
ce s-a ales de stăpânii marilor moşii,
de toţi cei care îi chinuiau şi îi nedreptăţeau pe semenii lor,
de cei ce ucideau pe nevinovaţi şi jefuiau pe cei slabi,
care îşi întinseseră umbra şi groaza lor.
Vântul i-a spulberat şi pământul i-a înghiţit.
Şi aşa va fi cu toţi.
18 - Priviţi ce s-a ales şi ce se alege de acei care tot nu se mai săturau pe pământ...
Pământul s-a săturat de ei, i-a înghiţit pe toţi.
Şi la fel se va întâmpla cu toţi cei care se vor mai ridica încă, înnebuniţi de lăcomie şi de trufie, pentru a răpi pământul altora şi a le încălca dreptul celor mai slabi.
19 - Toţi cei îmbătaţi de glorie şi însetaţi de stăpânirea pământului,
îi va înghiţi acest pământ, - şi îi va osândi această glorie,
ca nişte idoli pedepsitori ai tuturor celor ce se închină lor, în loc să se închine Dumnezeului care le-a creat toate.
Căci nu pământul este al omului, ci omul este al pământului.
Pământul este numai al lui Dumnezeu.
20 - Toţi oamenii care trăiesc pe pământ, au acelaşi drept la viaţă şi la libertate pe el. Drept primit de la Acelaşi Tată, Creatorul tuturor.
Cu drept de moştenire lăsat de Tatăl, pământul este proprietatea numai a celor blânzi... (Matei 5, 5).
Doamne şi Dumnezeul nostru, dăruieşte-ne tuturor oamenilor un duh de blândeţe şi de curăţie, pentru a avea dreptul de moştenitori ai pământului Tău curat şi blând.
Acum şi în veşnicie.
Amin.