Ceva despre locurile grele din Biblie; În Biblie sunt și „ape mai adânci”, în care pot intra numai cei ce știu „înota”
Pr. Iosif Trifa - Biblia - Cartea Vieții
Acum sunt doi ani, scriam în această foaie că Biblia este o Carte scrisă pe înțelesul tuturor. Dumnezeirea S-a îngrijit ca hrana și mana cea cerească din Biblie să fie la îndemâna tuturor. Biblia cuprinde cea mai ușoară mâncare: pâine și apă duhovnicească.
Dar, pe de altă parte, în Biblie sunt și mâncăruri duhovnicești mai grele; sunt și ape mai adânci. Sunt locuri - mai ales unde e vorba despre dogme și norme de credință - pe care Sfinții Părinți le-au meditat o viață întreagă și soboare întregi le-au lămurit. Aceste locuri nu țin de priceperea și amestecul nostru.
De câte ori vei da peste un loc greu din Biblie, să zici: Asta-i o apă prea adâncă pentru mine... Să trec mai departe, căci, slavă Domnului, este aici destulă mâncare și apă potrivită pentru mine.
Oricine se poate scălda fără să se înece într-o apă ce-i ajunge până la umeri. Dar pentru o adâncime mai mare trebuie să știe înota.
Oriunde ai merge pe unde se scaldă lumea vara - fie la mare, fie la râuri, fie la lacuri sărate sau alte scălzi - în fața scăldătorilor sunt trase linii de hotar pentru cei ce nu știu înota. „Numai pentru înotători” e scris la aceste hotare; adică: până aici apa este mai puțin adâncă; poate intra în ea toată lumea. Dar de aici încolo, apa este mai adâncă; pot intra în ea numai cei ce știu înota.
La fel e și cu Biblia. În Biblie sunt „apele cele vii” în care poate intra toată lumea. Dar pe alocuri, în aceste ape sunt și adâncimi.
„O apă văzut-am curgând din lăcașul Domnului. Un om mi-a zis: «Treci apa». Și am intrat în apă; și apa la început ajungea până la glezne, apoi până la genunchi și pe urmă până la brâu...” (Ezec 47, 4-5).
Așa e și cu Biblia. Aici apa este mică, dar dintr-o dată, parcă o vezi cum crește și se adâncește. Când adâncimea ei este prea mare pentru mine, mă opresc.
Spre pildă: „Că ce folos de va dobândi omul toată lumea și își va pierde sufletul său?” (Lc 9, 25). Asta-i o apă mică. Pot intra cu folos în ea; dar, iată, deodată apa începe a crește: „Că oricine va voi să-și scape sufletul îl va pierde, dar cine va fi pierdut sufletul său pentru Mine, acela îl va mântui” (Lc 9, 24). Iată, apa s-a adâncit. Aici trebuie pregătire (știință de a înota), iar dacă n-o ai, treci mai departe, căci este destulă apă potrivită pentru tine.
În greșeala de a stărui unde e mâncare prea grea și apă prea adâncă, stăruie îndeosebi sectarii. Pe baptiști îi vezi veșnic la gârla „botezului”, iar adventiștii se zbat în adâncimile de la Apocalipsa și Daniil.
Dar de multe ori greșesc și ai noștri în punctul acesta.
Nu de mult a venit la mine unul din ostașii tineri și începători, să-i explic eu locul cela și cela din Apocalipsa. „Dar bine, dragul meu - i-am răspuns eu -, cine te-a pus să sari tocmai în adâncimea aceasta care și pentru mine e prea mare... care chiar și pentru Sf. Părinți a fost prea mare?”
Repet ceea ce am spus acum doi ani: în Biblie sunt și locuri grele, care nu se țin de competența și amestecul nostru.
«Oastea Domnului» nr. 1 / 3 ian. 1932, p. 2
Ca să fi tare în Scripturi,
citește zilnic, citește regulat Cuvântul lui Dumnezeu. Asta-i singura cale pentru a ajunge să fii „tare în Scripturi”.
O uitătură azi, una mâine în Biblie n-aduc mare folos. Dacă însă îți umpli cămara inimii cu adevărul comorilor din Sf. Scriptură, în clipe grele vei avea întotdeauna la îndemână o mulțime de locuri din Biblie care te vor mângâia și atâtea făgăduințe care îți dau iarăși viață și-ți luminează orice întuneric.
O, dacă face să fii „tare” în ceva, apoi fii tare în Biblie! E tăria care ține totdeauna.
«Isus Biruitorul» nr. 18 / 28 apr. 1935, p. 5